Liderii lumii au recunoscut joi, la Belem, că lumea nu a reuşit să limiteze încălzirea globală aşa cum prevedea Acordul de la Paris, în urmă cu zece ani, dar au încercat să dea un nou impuls în urma reculurilor multor ţări, relatează AFP.
”Am eşuat” să limităm încălzirea globală la 1,5°C faţă de perioada preindustrială, care era obiectivul cel mai ambiţios al Acordului din 2015, a deplâns secretarul general al ONU António Guterres în deschiderea summitului, evocând un ”eşec moral”.
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a avertizat după el că ”fereastra oportunităţii” în vederea acţiunii ”se închide rapid” şi a denunţat ”minciunile” şi ”forţele extremiste” care favorizează ”degradarea mediului”.
Înaintea summitului, ONU a confirmat că anul 2025 va fi al doilea sau al treilea cel mai cal an înregistrat vreodată.
Însă ”n-am fost niciodată mai bine echipaţi de contraatac”, a declarat secretarul general al ONU. Iar alţii au lăudat progresele fenomenale ale ebergiilor regerabile care fac să se zărească un viitor fără petrol.
Reprezentanţi ai zeci de ţări – dar doar 30 de şefi de stat şi de guverne – au răspuns invitaţiei în acest oraş fluvial din Amazonia, înaintea cele de a 30-a Conferinţe privind modificările climatice a ONU – care urmează să se desfăşoare în perioada 10-21 noiembrie.
Preşedintele francez al COP21 de la Paris, Laurent Fabius, a intervenit înaintea lor, însoţit de ciocanul său verde, rămas celebru pentru că a marcat aprobarea acordului emblematic.
”VIITOR FĂRĂ COMBUSTIBILI FOSILI”
Alegerea capitalei statului Para să găzduiască COP30 a creat scandal, din cauza infrastructurilor sale limitate şi scumpirilor dinaintea venirii delegaţiilor şi ONG-urilor.
Brazilia a fost nevoită, din cauza acestor scumpiri, să caute fonduri pentru a-i caza gratuit pe delegaţii celor mai sărace ţări la bordul a două navve de croazieră închiriate.
Niciodată acest oraş cu aproximativ 1,4 milioane de locuitori – dintre care jumătate trăiesc în favele – nu a găzduit un astfel de eveniment internaţional, iar autorităţile federale şi din Para au investit pentru a renova sau construi infrastructuri.
”COP îi aduce Belemului notorietatea pe care o merită. Este important ca privirile să se întoarcă asupra regiunii noastre, asupra Amazoniei”, declară AFP o machieuză, Karol Farias, în vârstă de 34 de ani, venită să-şi facă cumpărăturile la piaţa Ver-o-Peso, unul dintre locurile emblematice, în întregime renovat.
ŞANTIER
Aproximativ 10.000 de agenţi ai forţelor de ordine au fost mobilizaţi, cărora li se adaugă 7.500 de militari desfăşuraţi în mod special.
Brazilia nu va căuta noi decizii emblematice, ci vrea ca COP30 să ”bată în cuie” angajamente concrete şi să organizeze o urmărire a promisiunilor din trecut, de exemplu cu privire la dezvoltarea energiilor regenerabile.
Brazilia urma să lanseze joi un Fond al Protecţiei Pădurilor (TFFF), la care Londra nu va contribui imediat, dar pe care Belinul intenţionează să-l finanţeze.
Mai multe ţări vor, de asemenea, să-şi lărgească angajamentele în vederea unei scăderi a emisiilor de metan, un gaz care contribuie foarte mult la încălzirea globală.
PRINŢUL WILLIAM
În total, 70 de ţări participă la COP30, însă Statele Unite – al doilea poluator mondial – nu trimit nicio delegaţie, spre uşurarea celor care se temeau că administraţia Trump avea să vină să obstrucţioneze.
De partea europeană, preşedntele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer şi prinţul William participau joi şi vineri.
Însă preşedintele austriac a renunţat din cauza preţurilor cazării la hotel.
Majoritatea liderilor G20 – inclusiv din China şi India – sunt absenţi.
O parte a lumii în curs de dezvoltare rămâne nemulţumită după acordul smuls cu greu anul trecut, la Baku, în vederea finanţării luptei împotriva modificărilor climatice şi vrea să repună subiectul pe masă.
”Asta nu e pomană, ci o necesitate”, declară AFP diplomatul din malawi care prezidează grupul ţărilor mai puţin dezvoltate, Evans Njewa.
Uniunea Europeană (UE) sau micile state insulare (AOSIS) vor să meargă mai departe în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, atacând energiile fosile.
”Multe dintre ţările noastre nu vor reuşi să se adapteze la o încălzire de peste 2°C”, declară AFP o diplomată din arhipelagul Palaos de la Oceanul Pacific, Ilana Seid, preşedinta AOSIS.
Brazilia, care se vrea o punte între Nord şi Sud, nu este cruţată de paradoxuri – după ce a dat undă verde unei explorări petroliere în largul Amazoniei -, o situaţie ”foarte contradictorie”, declară la Belem Angela Kaxuyana, de la Coordonarea Organizaţiilor Indigene din Amazonia braziliană.
