De la 1 iulie, TVA ar urma să crească de la 19% la 21%, doar în cazul alimentelor și medicamentelor urmând să fie o cotă redusă de 9%. Și accizele pentru tutun, alcool și produse cu mult zahăr ar urma să fie majorate.
Tot de atunci expiră plafonările la alimentele de bază, dar și la electricitate, schimbări care ar putea scumpi și mai mult produsele și serviciile.
La capitolul creșteri de taxe, s-a discutat despre impozitul pe profit să se majoreze de la 16% în prezent, la 19%, dar și cel pe dividende – la 16%.
Pe de altă parte, în cazul reducerii cheltuielilor statului, măsurile discutate sunt cele de comasare a unor instituții și autorități, reduceri de personal și tăieri de sporuri, precum cele de antenă și doctorat. Economii s-ar face și din plafonarea salariilor, spun surse politice, citate de Pro Tv.
Odată stabilite de liderii politici, aceste măsuri trebuie să genereze rapid venituri la buget – 20 de miliarde de lei. În caz contrar, Comisia Europeană ar putea să ne blocheze fondurile europene, în toamnă, din cauza deficitului excesiv, care a ajuns să fie triplu față de nivelul maxim impus statelor din UE.
Chiar la finele acestei săptămâni, la ECOFIN – reuniunea miniștrilor de Finanțe – se va discuta situația României, după ce Comisia Europeană a constatat că țara noastră nu a luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
La aceste discuții, România ar urma să fie reprezentată de un secretar de stat din Ministerul Finanțelor, după ce ministrul Brana a anunțat că nu va merge la reuniune.
„Pentru că nu voi fi ministrul Finanțelor. Țara noastră va fi reprezentată la ECOFIN, cu un set de măsuri, nu contează persoana, contează pachetul și măsurile propuse de noua Coaliție”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor.
Ca să oprească procedura de suspendare a fondurilor europene, măsurile fiscale trebuie să fie gata până la finele acestei luni, iar apoi să fie bine primite când vor fi prezentate pe 8 iulie, la Bruxelles.
La Strasbourg, europarlamentarii au votat prelungirea cu 18 luni a termenului pentru planurile de redresare, oferind o șansă României să nu piardă fonduri europene. Altfel, investiții importante riscă să fie abandonate, inclusiv în România, spun cei doi eurodeputați care au negociat documentul.
„Avem câteva spitale care ar avea de câștigat dacă am putea să obținem șase-opt luni în plus. Deci acestea sunt proiecte unde deja avem construcția, practic, unde trebuie, de exemplu, să achiziționăm echipamentele medicale sau unde deja există un proiect aproape de finalizare”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European
„Trebuie să vedem care din investițiile inițiale mai pot fi finalizate, care nu. PNRR-ul este un plan de investiții și reforme. Banii vor veni doar dacă îndeplinim și reformele asumate”, a spus și Siegfried Mureșan, europarlamentar.
Până la 31 august 2026, statele membre ar trebui să finalizeze reformele și investițiile asumate prin PNRR, însă la nivelul Uniunii Europene sunt întârzieri. Doar jumătate din fonduri au fost contractate. Însă, ca decizia să se aplice, este nevoie de aprobarea Consiliului și a Comisiei Europene, care a declarat că nu vrea să prelungească termenul.
Țara noastră a îndeplinit doar 27% dintre reforme și riscă să piardă fonduri europene importante.
