Intruziuni recente ale unor drone în Lituania şi vecinii săi au provocat temeri ale unui atac rus la scară mare şi au determinat această ţară baltică să încurajeze construcţia de adăposturi antiaeriene, relatează AFP.
Nu toată lumea a răspuns acestui apel, însă Vidas Magnavicius a acceptat să ghideze o echipă AFP în subsolul unui imobil rezidenţial, la Vilnius, pe care locuitorii sunt pe cale să-l transforme în buncăr.
”Oamenii voiau să se simtă în siguranţă, să ştie că se pot proteja în caz de bombardamente şi de război, timp de cel puţin câteva zile”, a declară acest administrator de imobil.
”Am convenit că trebuie să ne pregătim”. insistă el, rememorând o reuniune a vecinilor, menită să stabilească un plan de acţiune, la puţin timp după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
Lituania, o fostă republică sovietică devenită membră a Uniunii Euripene (UE) şi NATO, cu 2,8 milioane de locuitori, inclusiv o minoritate rusofonă, observă cu anxietate Războiul din Ucraina şi se teme că poate deveni următoarea ţintă.
Auorităţile îi sfătuiesc pe consilierii municipali şi comunităţile locale să accelereze construcţia de adăposturi.
”Există, în prezent, 6.453 de adăposturi în Lituania, care pot găzdui aproximativ 1,5 milioane de persoane, adică aproximativ 54% din populaţia ţării”, anunţa în iunie Guvernul.
Un pic peste jumătate dintre municipalităţi se confruntă cu o lipsă de spaţiu în adăposturi, iar critici afirmă că multe adăposturi există doar pe hârtie şi că puţine sunt pregătite cu adevărat de situaţii de criză.
DISCUŢII FĂRĂ POLARIZARE
Vidas Magnavicius şi vecinii săi se află printre puţinii realmente motivaţi.
”Atât timp cât nu ne zboară drone deasupra capetelor, nimeni nu se interesează”, îşi exprimă regretul Donatas Gurevicius, un reprezentant al pompierilor şi salvatorilor din Lituania.
Oficiali caută în continuare modalităţi prin care să abordeze această problemă a pregătirii de ceea ce este de negândit – războiul -, fără să polarizeze societatea şi fără să fie acuzaţi de atitudine belicoasă.
”Ar fi iresponsabil să deranjăm oamenii cu discursuri despre război, însă trebuie să găsim cu toţii un mijloc de a aborda acest subiect foarte complex”, este de părere Gurevicius.
Municipalitatea din Vilnius declară AFP că intenţionează să modernizeze 32 de adăposturi antibombă în oraş, estimând că ele este necesar să fie pregătite să fie folosite în 12 ore după o urgenţă.
Ministerul de Interne a lansat anul trecut un program de apărrare civilă, prin care le oferă milioane de euro municipalităţilor pentru a-şi moderniza adăposturile.
Guvernul îşi doreşte ca proprietarii de imobile să-şi amenajeze propriile adăposturi sau să pregătească camere securizate, ţinând cont de ceea ce s-a făcutn în Ucraina – existenţa a doi pereţi între cameră şi exterior.
”Noile imobile de locuinţe şi marile clădiri publice din Lituania trebuie să fie echipate de-acum cu adăposturi antiaeriene, o practică pe care ţări bine pregătite în domeniul apărării civile, ca Finlanda şi Elveţia, o aplică de zeci de ani”, subliniază Gurevicius.
Magnavicius şi vecinii săi au investit câteva mii de euro pentru a-şi goli pivniţa, a instala în ea toalete şi a îmbunătăţi instalaţiile electrice.
Autorităţile şi locuitorii au manifestat un interes mai mare faţă de adăposturi, după ce două drone de tip Gerbera, folosite de Rusia, au pătruns în Lituania dinspre Belarus în iulie, fără să cauzeze victime ori pagube.
SITUAŢII EXTREME
În ultima perioadă, mai multe persoane au participat la o formare organziată cu regularitate de către Crucea Roşie lituaniană în caz de ”situaţii extreme şi moduri de a se pregăti de ele”, declară un ghid voluntar Rokas Dvarvytis.
Se poate învăţa ”recunoaţterea pericolelor la timp, să se caute un adăpost şi provizii”, declară el AFP.
Formarea abordează de asemenea probleme legate de catastrofe de mediu şi ameninţări nucleare.
O participantă, Violeta Baranauskiene, plănuieşte să fugă, împreună cu copiii săi, în caz de război, însă ”soţul său va rămâne să apere Lituania, aşa cum trebuie”.
Oraşul Vilnius a adoptat în acest an un plan de evacuări în caz de război. Locuitorii vulnerabili urmează să fie evacuaţi, iar cei capabili să lupte vor ajuta armata.
Ministerul de Interne a publicat o hartă interactivă a adăposturilor şi centrelor de evacuare şi a modernizat un website care explică cum să se supravieţuiască cel puţin 72 de ore în caz de criză.
”Site-ul există din 2015, însă nu era foarte popular”, declară Loreta Naraskevicienė, de la departamentul însărcinat cu platforma. ”Acum, interesul faţă de acest proiect creşte”.
