Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că mandatele de arestare emise de instanța de la Haga trebuie puse în aplicare de toate țările membre ale blocului comunitar.
Statele Unite, Ungaria și Argentina au condamnat hotărârea.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat decizia drept scandaloasă și a precizat că țara sa nu va ceda presiunii.
„Nici o decizie scandaloasă anti-israeliană nu ne va împiedica – şi mai ales pe mine – să continuăm să ne apărăm ţara în vreun fel”, a spus Netanyahu într-un mesaj video adresat concetăţenilor săi.
„Nu vom ceda presiunii”, a adăugat el, în timp ce ţara sa se confruntă cu numeroase critici internaţionale pentru numărul de victime civile şi situaţia umanitară catastrofală rezultată din campania militară israeliană lansată în Fâşia Gaza în represalii la atacul sângeros al mişcării islamiste palestiniene Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023.
Netanyahu acuză CPI că este „părtinitoare” şi că a emis mandate de arestare internaţionale împotriva lui şi a fostului său ministru al Apărării Yoav Gallant, „pe baza unor acuzaţii absolut lipsite de temei potrivit cărora noi am fi comis ‘crime împotriva umanităţii’ „.
„Este un faliment moral”, a continuat el, „care subminează dreptul natural al democraţiilor de a se apara împotriva terorismului ucigaş”. „Israelul nu recunoaşte şi nu va recunoaşte această decizie denaturată”, a adăugat premierul israelian.
