Preşedintele francez Emmanuel Macron ar urma să anunţe în zilele următoare introducerea unui serviciu militar – voluntar – în Franţa, un proiect aflat în studiu de mai multe luni, într-o lume ”plină de incertitudini”, în contextul războiului de la uşa Europei, relatează AFP.
Data de joi este avută în vedere în privinţa unor anunţuri prezidenţiale. însă acest anunţ nu a fost confirmat în mod oficial, potrivit unor surse concordante.
”În lumea plină de incertitudine în care trăim, în care care tensiunile cresc, dacă vrem cu adevărat să fim în siguranţă, trebuie să-l descurajăm pe celălalt să vină (…). Franţa trebuie să continue să fie o naţiune puternică, cu o armată puternică, dar şi cu o capacitate de face un salt colectiv”, declara sâmbătă şeful statului francez în marja G20, la Johannesburg, în Africa de Sud.
Ţările scandinave sau baltice, vecine cu gigantul rus, au menţinut său reintrodus în ultimii ani serviciul militar – obligatoriu -, însă Franţa a suspendat recrutările în 1997, în preşedinţia lui Jacques Chirac.
”Numeroşi vecini din Europa sunt pe cale să reintroducă un serviciu (militar) naţional”, a subliniat sâmbătă, la France 5, şeful Statului Major Interarme, generalul Fabien Mandon, apreciind că acest lucru face parte dintre ”elementele care sunt de observat în ţara noastră”.
Emmanuel Macron a introdus această idee – a serviciului militar voluntar – la 13 iulie, în faţa unor gradaţi.
În contextul unei Europe ”puse în pericol” de către ”ameninţarea durabilă” a Rusiei, ”este nevoie de o naţiune capabilă să se opună, să fie mobilizată”, a apreciat el.
În afara unor ”eforturi în privinţa rezerviştilor”, este necesar ”să se dea tineretului un nou cadru să servească, în alte moduri, în armata noastră”, a subliniat el, promiţând ”decizii în acest sens la toamnă”.
Ministerul Apărării, contactat de AFP, nu a dorit să se exprime cu privire la conturul acestui serviciu, duratei sau costului acestuia.
”Se lucrează în acest sens”, a declarat duminică, la postul de radio France Info, ministrul delegat cu Armata Alice Rufo.
”Nu s-a luat o decizie”, a declarat AFP o sursă apropiată dosarului.
PÂNĂ LA 50.000 DE TINERI PE AN
Diverse scenarii vizează un volum de 10.000 până la 50.000 de persoane pe an, potrivit mai multor surse apropiate dosarului.
Potrivit mai multor publicaţii franceze, durata avută în vedere a acestui serviciu militar volntar este de zece luni şi va fi remunerată cu câteva sute de euro.
Potrivit ”Revue nationale stratégique 2025” – un document care rezumă ambiţiile Franţei în domeniul politicii apărării şi securităţii – introducerea unui serviciu militar ”renovat” vizează ”consolidarea coeziunii naţionale” şi ”crearea unei rezerve de persoane care pot fi mobilizate în ca de criză”.
Armata franceză – care are în prezent aproximativ 200.000 de militari activi şi 47.000 de rezervişti – urmează crească în 2030 la 210.000 de militari activi şi 80.000 de rezervişti.
O mobilizare pe bază de voluntariat a unei părţi a unei clase de vârstă ar putea să răspundă nevoii ”dobândirii masei” necesare pentru a rezista în caz de conflict, estima în vară şeful Statului Major al Forţelor terestre, generalul Pierre Schill.
Această idee este salutată de către – o parte – a clasei politice franceze.
”Tot ceea ce poate participa la spiritul apărării, la rezistenţa naţională şi la exprimarea sentimentului patriotic care doarme în populaţie este pozitiv”, comenta duminică, în Tribune, preşedintele Comisiei Afacerilor externe şi Apărării din cadrul Senatului, Cédric Perrin, de la Partidul Les Républicains (LR, dreapta).
Preşedintele Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta) Jordan Bardella se declara miercuri, pe X, ”favorabil” unei reintroduceri a unui serviciu militar ”începând cu serviciul militar deschis voluntarilor”.
Preşedintele grupului socialist în Senat, Patrick Kanner, rămâne însă mai circumspect.
”Sunt foarte prudent în acest domeniu (…). Eu cred în armata de meserie, azi. În fine, dacă tinerii vor să se angajeze în favoarea naţiunii, bineînţeles, sunt favorabil”, declara el duminică la postul France 3.
Deciziile aşteptate urmează să priveaasă, de asemenea, viitorul incert al serviciului naţional universal (SNU), destinat minorilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 17 ani.
Acest serviciu – lansat în 2019 – ale cărui credite bugetare au fost reduse între timp, nu a atijns nicoidată un ritm ”de croazieră”.
El constă în principal într-un stagiu de coeziune de două săptămâni.
