Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis miercuri seara, în discursul său de Revelion, un an 2026 „util” pentru francezi, în ciuda instabilităţii politice şi a sfârşitului mandatului său de cinci ani care se apropie, asigurând că va rămâne „până în ultima secundă la lucru”, în ciuda apelurilor repetate de a-şi da demisia, relatează AFP.
„Acest an trebuie să fie şi va fi un an util”, a declarat el în tradiţionalul său discurs de Anul Nou, cel mai scurt din 2017 – a durat mai puţin de 10 minute, ca şi cum ar fi vrut să alunge riscul de a fi dat uitării, în condiţiile în care pare deja foarte slăbit cu 16 luni înainte de alegerile prezidenţiale la care nu va mai putea candida.
„Istoria ne învaţă că putem face faţă oricărei provocări, putem înfrunta orice dacă ştim să rămânem uniţi”, a subliniat şeful statului, care se confruntă cu o impopularitate record şi cu un parlament fără majoritate.
„Fiecare fiecare francez are un rol de jucat pentru a face faţă provocărilor care ne stau în faţă”, a insistat el, în contextul în care instabilitatea politică a devenit principala lor preocupare, iar războiul continuă să facă ravagii în Ucraina.
Constrâns să se distanţeze de scena internă de la dizolvarea eşuată a parlamentului în 2024, Emmanuel Macron şi-a stabilit totuşi, în urările sale, trei priorităţi pentru 2026: instituirea unui serviciu militar voluntar, reglementarea reţelelor sociale în rândul tinerilor şi o lege cu privire la sfârşitul voluntar al vieţii, care prefigurează o dezbatere socială dificilă.
SERVICIU MILITAR ŞI REŢELE SOCIALE INTERZISE TINERILOR
Serviciul militar voluntar, care trebuie să înceapă să fie pus în aplicare în acest an, „va consolida legăturile dintre armată şi naţiune”, a spus Macron.
Cu o mai bună reglementare în domeniul reţelelor sociale, „ne vom proteja copiii”, a arătat el. Un proiect de lege, consultat de AFP, care stabileşte la 15 ani vârsta minimă pentru acces la reţelele sociale începând cu 1 septembrie 2026 şi interzice telefoanele mobile în liceu, va fi discutat în Parlament la începutul anului.
„Vom duce la bun sfârşit lucrările legislative privind chestiunea sfârşitului vieţii în demnitate, subiect pentru care mi-am asumat angajamentul în faţa dumneavoastră în 2022”, a subliniat Macron în final. Textele pe această temă vor fi examinate începând cu 20 ianuarie în Senat, înainte de a reveni în Adunarea Naţională. Dezbaterile se anunţă complicate, în special în Senat, unde grupul conservator Les Républicains, prima forţă din această cameră, este foarte rezervat în ceea ce priveşte crearea unui dispozitiv pentru moartea asistată.
Şeful statului a solicitat, de asemenea, prim-ministrului Sébastien Lecornu şi Parlamentului să se apuce „încă din primele săptămâni ale anului” de „elaborarea unor acorduri” pentru „dotarea ţării cu un buget”, în condiţiile în care guvernul, socialiştii şi blocul central nu au reuşit să ajungă la un acord la sfârşitul lunii decembrie.
ALEGERI „FERITE DE ORICE INTERFERENŢĂ STRĂINĂ”
Emmanuel Macron a promis să rămână la lucru „până în ultima secundă” a mandatului său, în timp ce în tabăra prezidenţială s-au auzit voci, în special din partea fostului său prim-ministru Edouard Philippe, care cer alegeri prezidenţiale anticipate.
Macron a promis, de asemenea, să „facă totul” pentru ca alegerile prezidenţiale din 2027 să se desfăşoare cât mai liniştit posibil şi să fie „ferite de orice interferenţă străină”.
Bucurându-se că Europa apărării, pentru care a pledat mult timp în zadar, nu mai este acum o „dezbatere”, ci o realitate în faţa urgenţei războiului din Ucraina, el a cerut, de asemenea, „accelerarea” agendei.
Începând cu 6 ianuarie, la Paris, principalii aliaţi ai Ucrainei „îşi vor lua angajamente concrete pentru a proteja Ucraina şi pentru a asigura o pace justă şi durabilă pe continentul nostru”, a asigurat el, fără a da mai multe detalii.
Deşi a pregătit terenul pentru provocările viitoare, Emmanuel Macron nu a revenit asupra promisiunii sale din 31 decembrie 2024 de a consulta francezii cu privire la subiecte importante, un angajament care nu s-a concretizat în 2025.
„Cine se simte vizat de această litanie de anunţuri deja trădate de sute de ori şi de cuvinte goale? (…) Ceva s-a rupt între el şi ţară”, a declarat liderul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon.
Mai devreme, liderii extremei dreapta, Marine Le Pen şi Jordan Bardella, au făcut apel, în urările lor, la mobilizare pentru alegerile municipale din 15 şi 22 martie, sperând ca 2026 să fie pentru Rassemblement National (RN), care conduce în sondaje, un „an al cuceririi” în perspectiva „marii alternanţe” pe care speră să o întruchipeze în 2027. „Schimbarea” este „la îndemâna votului”, asigură ei, Jordan Bardella denunţând „un sistem la capătul puterilor”, bazat pe „o coaliţie de supravieţuire” în Adunarea Naţională.
