Situaţia a devenit tensionată între Paris şi Port-au-Prince, după ce preşedintele Emmanuel Macron i-a numit pe liderii haitieni „total idioţi” pentru că şi-au demis premierul în urmă cu zece zile, ceea ce a stârnit furie la Port-au-Prince, care a transmis un protest către şeful diplomaţiei franceze şi şi-a convocat ambasadorul de la Paris, relatează AFP.
Totul a început cu o înregistrare filmată miercuri în marja summitului G20 de la Rio, în afara prezenţei presei, care a circulat însă pe reţelele sociale. În acel moment, Emmanuel Macron părăsea Brazilia pentru a se deplasa în Chile. În acest videoclip, şeful statului răspunde, potrivit anturajului său, unui haitian care îl strigă „insistent”, acuzându-l pe el şi pe Franţa că „sunt responsabili pentru situaţia din Haiti”.
„Sincer, haitienii au fost cei care au ucis Haiti, permiţând traficul de droguri”, i-a răspuns Emmanuel Macron. „L-am apărat, dar l-au concediat”, a adăugat el, referindu-se la demiterea la 10 noiembrie a şefului guvernului, Garry Conille, care fusese numit cu cinci luni înainte, de către Consiliul prezidenţial de tranziţie (CPT) haitian. „Este îngrozitor. Este îngrozitor. Şi nu-l pot înlocui. Sunt total idioţi, nu ar fi trebuit să îl scoată din joc, prim-ministrul era formidabil”, a continuat preşedintele francez înainte de întreruperea înregistrării video.
Dans une vidéo tournée en marge du G20 avant son départ vers le Chili en dehors de la présence de la presse, le président français a déclaré que ce sont «les Haïtiens qui ont tué Haïti».
→— Le Figaro (@Le_Figaro)
Autorităţile din Haiti, o ţară săracă din Caraibe aflată în mijlocul unui haos politic, socio-economic, umanitar şi de securitate, au reacţionat ferm. Ministrul de externe Jean-Victor Harvel Jean-Baptiste l-a convocat joi pe ambasadorul francez Antoine Michon şi a protestat faţă de remarcile considerate „inacceptabile” ale preşedintelui Macron, potrivit unui comunicat.
Port-au-Prince a transmis „indignarea” puterii de tranziţie în faţa a ceea ce consideră a fi „un gest neprietenos şi nepotrivit care trebuie să fie reparat”, alături de o scrisoare de protest adresată ministrului de externe Jean-Noël Barrot, care a fost înmânată ambasadorului Michon.
Potrivit diplomaţiei haitiene, diplomatul francez „a recunoscut că acestea au fost remarci nefericite”.
Sosit joi în Chile, Emmanuel Macron a revenit asupra crizei haitiene în timpul unui discurs privind relaţiile cu America Latină susţinut în faţa Congresului chilian de la Valparaiso. „Franţa va continua să sprijine poporul haitian şi toate iniţiativele care vizează restabilirea securităţii şi refacerea unei căi către o situaţie politică stabilă. Poporul haitian merită acest lucru”, a declarat el.
Decizia de demitere a lui Garry Conille a venit în timp ce CPT (Consiliul Puterii de Tranziţie) a încercat să-i schimbe pe şefii ministerelor justiţiei, finanţelor, apărării şi sănătăţii, deşi premierul nu era de acord. Acesta a fost înlocuit la 11 noiembrie de omul de afaceri Alix Didier Fils-Aimé, care a promis să restabilească securitatea şi să organizeze primele alegeri din 2016.
După ce Haiti, fostă colonie franceză, s-a eliberat de sclavie şi şi-a declarat independenţa în 1804, a plătit Franţei o „datorie” pentru proprietăţile pierdute – inclusiv sclavi – pe parcursul a mai mult de un secol, despre care unii activişti spun că se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Activiştii solicită Franţei despăgubiri pentru această datorie, pe care mulţi o acuză de turbulenţele economice şi politice din Haiti, scrie Reuters.
Fostul prim-ministru haitian Conille, care înainte de a prelua funcţia la începutul acestui an fusese un înalt funcţionar al ONU, a fost înlocuit de antreprenorul şi fostul candidat la Senat Alix Didier Fils-Aime, o nouă lovitură dată stabilităţii într-o naţiune cu o clasă politică profund fragmentată, în timp ce aproximativ jumătate din populaţie se confruntă cu o gravă insecuritate alimentară.
Conducerea statului Haiti a fost zguduită de lupte interne, iar trei membri ai consiliului prezidenţial de tranziţie – însărcinaţi cu restabilirea securităţii şi cu pregătirea terenului pentru alegeri – au fost acuzaţi de corupţie. Aceştia au rămas în funcţiile lor.
Franţa s-a angajat să contribuie cu 4 milioane de euro la un fond ONU care finanţează o misiune de securitate cu resurse extrem de insuficiente, mandatată să ajute la restabilirea securităţii în Haiti, precum şi să finanţeze cursuri de franceză şi creolă pentru trupele sale.
