“I-am reiterat convingerea că destinul Serbiei este european şi speranţa mea ca ea să poată progresa, într-un spirit al dialogului, pe calea reformelor şi a aderării”, afirmă Macron într-o postare pe platforma X, conform Agerpres.
Importante manifestaţii se desfăşoară încă din iunie în Serbia, protestatarii punând presiuni asupra lui Vucic şi cerând alegeri anticipate.
Această mobilizare a început după moartea a 16 persoane în noiembrie 2024 după prăbuşirea parţială a acoperişului unei gări feroviare în oraşul Novi Sad (nord), catastrofă pusă de populaţie pe seama corupţiei.
Aleksandar Vucic este un partener apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, iar ţara sa – care continuă să cumpere majoritatea gazelor de care are nevoie de la Rusia – nu a impus nicio sancţiune Moscovei după declanşarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022.
Belgradul este în acelaşi timp candidat la aderarea în UE, partener economic esenţial pentru Serbia, şi încearcă să menţină un echilibru delicat între Bruxelles şi Moscova.
Emmanuel Macron a mai insistat asupra ataşamentului Franţa pentru “stabilitatea, unitatea şi suveranitatea Bosniei-Herţegovina, precum şi asupra respectării statului de drept”.
Liderul sârbilor bosniaci,Milorad Dodik, a fost condamnat vineri în apel la un an de închisoare şi şase luni de ineligibilitate în funcţii publice.
Curtea de apel a Bosniei îi reproşează în special preşedintelui entităţii sârbe din Bosnia (Republica Srpska, RS) refuzul de a accepta autoritatea înaltului reprezentant internaţional, Christian Schmidt, al cărui rol este de a supraveghea respectarea acordurilor de la pace de la Dayton.
Aleksandar Vucic, care îl susţine Milorad Dodik, a respins sâmbătă această condamnare, considerând că ea ar genera o criză fără precedent în regiune.
