„Numărul de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum și numărul de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne trecuți în rezervă sau direct în retragere, este de aproximativ 10.000 în anul 2023 și aproximativ 5.700 în anul 2024. De asemenea, luna cu cele mai multe pensionări în anul 2023 a fost luna decembrie, în timp ce în anul 2024, în luna iunie au avut loc cele mai multe pensionări. Cu privire la deficitul de personal înregistrat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, acesta este de aproximativ 37.000 de persoane, respectiv 22,50%”, au declarat reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, pentru Adevărul.
Însă, deficitul de personal nu est eisngura problemă cu care se confruntă Ministerul Afacerilor Interne în prezent. Potrivit, Nicolae Berechet, fost secretar de stat pentru logistică în Ministerul Administrației și Internelor, se poate observa o deficiență și la nivelul dorinței de a practica meseria pentru care s-au pregătit. De asemenea, acesta consideră că numărul mare de angajați care pleacă se datorează, în mare parte, modului de organizare și de conducere a instituției.
Nicolae Berechet a fost șef al Poliției Române în perioada 1997-2001, secretar de stat pentru logistică în Ministerul Administrației și Internelor (ianuarie 2001 – aprilie 2005), iar în perioada 2005-2008 a fost secretar general al Ministerului Administrației și Internelor.
„Este un deficit mare numeric, eu aș mai adăuga la asta și un deficit de capacitate funcțională, adică pofta de a face profesia asta parcă e un pic mai scăzută la generațiile mai tinere și atunci sunt două lucruri ce vin și scad din potențialul de acțiune al poliției în general. Dar punctual în ce privește deficitul numeric de cadre, instabilitatea se datorează în principal modului în care este organizată și condusă instituția. Și aparent nu pare să n-aibă nicio legătură cu cine o conduce și de ce pleacă oamenii. Pentru că atâta timp cât nu le creezi, nu le dai posibilitatea sau nu-i obligi să se integreze în structura pentru care au fost pregătiți, dar să-i și stabilizezi prin mijloace materiale care se însemne indemnizația, salariu și celelalte, oamenii nu vor sta numai de dragul profesiei de a fi polițist. Aduceți-vă aminte că în urmă cu mai mulți ani aglomerația la admiterea în școlile Ministerului de Interne era extrem de mare. Lucrul ăsta a scăzut acum”, este de părere chestorul Nicolae Berechet.
„Au scăzut drastic condițiile care să-i motiveze pe tineri”
Fostul șef al Poliției Române nu crede că tinerii și absolvenții de școli medii sau licee din România nu mai sunt atrași de meseria de polițist, ci „au scăzut drastic condițiile care să-i motiveze și să-i facă să creadă că e o profesie stabilă, că este o profesie bine apreciată, că este o profesie bine poziționată în contextul celorlalte activități care se desfășoară în România și, în mod deosebit, cele care trăiesc din subvențiile bugetare. Am văzut acum o nemulțumire generală pe care o înțeleg, o împărtășesc”.
În opinia chestorului Nicolae Berechet, chestiunea de amplasament și agrement social al poliției este o altă problemă ce a dus la acest mare deficit de personal în MAI.
„N-am văzut să se acționeze pentru ca polițistul să fie bine implementat în societate, să se facă cunoscut și în felul ăsta, dacă este în stare, să se facă și respectat, astfel încât necesitatea de a vrea poliție să fie una obiectivă și dorită de cetățenii care vor mai multă ordine, mai multă liniște. Sigur, nu în ultimul rând, o problemă este reprezentată și de nivelul și capacitatea de instruire și de pregătire a polițiștilor. Oamenii se uită cu un pic de rezervă și fără prea multă apreciere atunci când văd un polițist că e lovit, că apelează la căi necinstite de a-și mări veniturile, că intră în legătură cu oameni care sunt evident certați cu legea și așa mai departe. Toate aceste probleme și deficitul de personal fac ca MAI să fie o instituție într-un tangaj ce nu face bine nimănui, nici instituției în sine și mai ales nu face bine societății”, a declarat chestorul Nicolae Berechet.
Fostul secretar de stat consideră că sistemul de formare privind structurile Ministerului Afacerilor Interne ar trebui să fie în pas cu noile tehnologii și totodată, adaptat noilor frici de la nivelul societății. Acesta este de părere că pregătirea precară de la noi din țară îi face pe polițiștii care ies de pe băncile instituțiilor românești să fie mai reticenți decât cei din alte state.
„Plecând de la felul cum se discută cu un cetățean, de la felul în care se legitimează un cetățean, de la promptitudinea cu care trebuie să răspunzi unui cetățean, toate astea țin de pregătire și atâta timp cât ele sunt mai precare de la o etapă la alta, de la o zi la alta, crederea în instituția poliției nu poate să crească de la sine și nici pentru faptul că sunt polițiștii mai frumoși și mai doriți de cineva, ci pentru faptul că își fac mai mult, mai bine sau mai rău datoria. Deci, categoric, în ciclurile de pregătire și în conținutul tematicii de pregătire trebuie să intervină forme de pregătire a polițiștilor pentru starea actuală de temere socială ce există în societate, și de risc social, și de pericole care persistă. Polițistul trebuie să știe să răspundă acestora. Este anacronic să fii mulțumit că vezi că un polițist învață să meargă pe bicicletă în condițiile în care dronele și alte mijloace de comunicare și de deplasare sunt ultra sofisticate. Mă uit cu toată atenția la scene pe care le văd la televiziuni cu activitățile polițiștilor în alte state. Și nu văd același nivel ca la noi. La foarte multe din lucrurile pe care ei le etalează față de polițiștii noștri care au un pic de reticență, un pic de rămânere în urmă, un pic de delăsare, un pic de nepregătire, aș spune eu, pentru a-și face o meserie pe care dacă ai îmbrățișat-o trebuie să mergi cu ea și să fii atât de conștient și atât de dârz în a te pregăti încât să fii în stare să o faci”, concluzionează chestorul Nicolae Berechet.
