„Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile şi nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere şi rezistenţă”, spune Cori Cimpoca, fondatorul agenţiei de cercetare.
Conform sursei citate, instituţiile politice se află la un nivel mediu de 2,5 pe o scală 1 – 7 a încrederii. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de la debutul studiului “Consumer Sentiment” în 2023. În acelaşi timp, doar Şcoala (4,7) reuşeşte să depăşească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4), la limită.
Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituţiile măsurate: Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2, scor mediu 2,5; Parlament: 60% note 1-2, scor mediu 2,3; partide politice: 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1; administraţia locală: scor 3,4 – diferenţă de aproape un punct faţă de Guvern, semnalând că proximitatea contează; instituţii de securitate şi reglementare: Poliţia (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona “gri” a credibilităţii; piloni sociali: şcoala (4,7), sistemul sanitar (4) şi Biserica (4) sunt singurele care depăşesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.
Potrivit realizatorilor studiului, românii trimit un mesaj univoc: după ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi.
Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) şi combaterea evaziunii & corupţiei (19%). Oricare altă soluţie fiscală porneşte, aşadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acţiuni “anti-privilegiu”.
Angajaţii din sectorul privat susţin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 puncte procentuale (pp) faţă de angajaţii de la stat (39%).
De asemenea, românii reacţionează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coşului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detaşat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenţi.
Urmează eliminarea plafonării preţurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieţii rămâne prioritară.
Studiul menţionează un top al măsurilor care îngrijorează: 64% – TVA 21% – impact direct şi imediat în toate facturile la consumul zilnic; 42% – Preţuri alimente – teama că dispar plafonările actuale; 32% – Taxa pe tranzacţii bancare – afectează plăţile curente şi economisirile; 28% – Impozitul pe proprietate la valoarea de piaţă – presiune pe “asset-rich, cash-poor”, mai ales pensionari proprietari; 24% – Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (+10 pp faţă de urban).
