România trebuie să implementeze, până la finele anului 2026, cel puțin un instrument de e-wallet, a declarat, luni, Corneliu Mănescu, director general adjunct al Direcției Generale Comunicații Electronice, Politici și Strategii în Digitalizare din Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
‘Putem confirma proiectul de act normativ aferent aplicării regulamentului pe partea de criptoactive și elemente bancare. Consiliul Național de Coordonare este format din BNR și ASF, cu sprijinul altor entități, structuri cu atribuții în domeniul informatic, dat fiind faptul că mare parte din toate aceste operațiuni aferente crypto se regăsesc în spațiul online și atunci aceste elemente trebuie să funcționeze îndeaproape în comun, astfel încât să putem asigura o funcționalitate și, bineînțeles, un regim de securitate tuturor utilizatorilor și actorilor implicați în acest ecosistem. Legat de e-wallet, în perioada octombrie – decembrie 2025, au fost emise aproape 29 de acte de punere în aplicare a Regulamentului european, de completare la Legea 910 privind implementarea wallet-ului și avem un deadline pe care trebuie să-l respectăm nu numai noi, la nivelul României, ci toate statele-membre, de a implementa cel puțin un instrument de e-wallet până la finalul anului 2026. Suntem implicați într-un proces de discuții, consultări cu toate părțile interesate pentru a identifica toate elementele. De fapt, trebuie să stabilim rolurile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare structură, să stabilim modul, arhitectura acestui sistem, astfel încât el să fie funcțional, dar și suficient de sigur, să nu creăm disfuncționalități sau, cel mai grav, să creăm prejudicii’, a menționat Mănescu, la conferința Cybersecurity Forum.
Acesta a adăugat că România trebuie să fie pregătită cu specialiști în domeniul securității cibernetice, pe fondul intensificării activității hackerilor.
‘Cred că trebuie să fim foarte, foarte pregătiți pe zona asta de securitate cibernetică, mai ales atunci când o să avem portofelul digital. Cu siguranță, ceea ce ne dorim noi este să încercăm să aducem sub o umbrelă de coordonare acest domeniu, astfel încât să se acorde importanța cuvenită, să putem forma din timp specialiști în domeniul acesta, să putem avea mecanisme bine conturate, de pregătire, de training, pentru că, după cum se vede, activitatea hackerilor este una foarte intensă și atunci trebuie să avem pregătite tot timpul contramăsuri. E adevărat că unii dintre noi lansează și idei mai progresiste, în sensul de a fi noi cei care atacăm pe hackeri, astfel încât să le luăm timpul, în așa fel încât să nu aibă ei timp să ne atace pe noi, dar e doar un concept la început, în faza incipientă. Să sperăm că se va dezvolta cu timpul’, a spus oficialul MEDAT.
În viziunea sa, securitatea cibernetică a devenit unul dintre elementele cele mai importante în zona digitalizării.
‘Securitatea cibernetică, știm cu toții că a devenit unul dintre elementele cele mai importante în zona digitalizării. Pe zona asta, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului are atribuții de legiferare, de elaborare de cadru legislativ, cadru normativ, elemente care trebuie puse la punct, atunci când aplicăm regulamente europene în domeniu. Noi, ca minister, nu facem altceva decât să integrăm acele nevoi, iar în momentul în care se impune să elaborăm cadrul legislativ aferent, sunt multe elemente de care trebuie să ținem cont’, a subliniat Corneliu Mănescu.
Regulamentul (UE) 2024/1183 stabilește că statele-membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie ca, până cel târziu la sfârșitul anului 2026, să pună la dispoziția cetățenilor și rezidenților cel puțin un portofel digital european certificat (EUDIW) – o soluție care trebuie să respecte aceleași cerințe tehnice și de securitate în toată zona europeană.
Financial Intelligence organizează, luni, evenimentul de specialitate Cybersecurity Forum, în cadrul căruia vor fi dezbătute teme, precum protecția în fața criminalității cibernetice, cyberintelligence, tentative de fraudă prin Deep-Fake și Vishing.
