„Pregătim Programul Naţional pentru Sprijinul Marii Industrii. Vin cu o veste importantă în această seară: am pus în dezbatere proiectul ce va sta la baza uneia dintre cele mai importante iniţiative din ultimii 30 de ani pentru revitalizarea şi modernizarea industriei prelucrătoare din România. Concret, MF propune lansarea Programului Naţional pentru Sprijinul Marii Industrii, prin care vom asigura finanţare de un miliard de euro în următorii şase ani pentru a pregăti investiţii strategice care să promoveze inovarea în automatizare şi utilizarea tehnologiilor ecologice. Bugetul va fi acoperit din fondurile obţinute în urma scoaterii la licitaţie prin platforma comună a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României. Proiectul o componentă importantă a programului de ţară „România produce”, pe care l-am propus toamna aceasta”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a adăugat că datele ne arată cât de vulnerabili putem fi atunci când depindem de importuri pentru produse esenţiale şi a subliniat că în primele opt luni ale anului 2024 producţia industrială a scăzut cu 2%, reflectând o tendinţă descendentă care a început încă de dinainte de pandemie.
„Nu mai trebuie să amânăm momentul”
„Această dinamică negativă are implicaţii nu doar pentru stabilitatea economică, ci şi pentru competitivitatea noastră internaţională. Tocmai de aceea, nu trebuie să mai amânăm momentul startului investiţiilor în industrie. Investiţiile în acest sector generează lanţuri de aprovizionare şi distribuţie extinse, ce implică multiple segmente ale economiei. În plus, revitalizarea industriei prelucrătoare înseamnă mii de locuri de muncă pentru români, bine plătite şi stabile. Nu vorbim doar de locuri de muncă directe, ci şi o întreagă reţea de joburi conexe, în transport, logistică, servicii şi comerţ. Fiecare fabrică sprijinită înseamnă un întreg lanţ de activităţi care aduc bunăstare comunităţilor locale”, a explicat Boloş.
Acesta a precizat că investiţiile eligibile trebuie să urmărească decarbonizarea şi să asigure cel puţin unul dintre următoarele obiective: electrificarea proceselor de producţie (trecerea la echipamente şi instalaţii care utilizează electricitatea pentru a reduce emisiile); utilizarea hidrogenului verde (sunt sprijiniţi antreprenorii care aleg să folosească hidrogen produs din surse regenerabile în procesele lor industriale); folosirea combustibililor ecologici pe bază de hidrogen (este finanţată utilizarea combustibililor speciali, obţinuţi din hidrogen din surse regenerabile, care reduc poluarea şi susţin sustenabilitatea proceselor de producţie).
„Ţinând cont de faptul că volumul producţiei industriale a scăzut în primele opt luni ale anului 2024 cu 2,0%, menţinându-şi evoluţia nefavorabilă ce a debutat încă dinainte de pandemie, pe fondul declinului celei mai importante ramuri – industria prelucrătoare, luând în considerare totodată că sectorul industrial are una dintre cele mai ridicate contribuţii la formarea valorii adăugate la nivelul economiei naţionale (21% în 2023), întrucât industria prelucrătoare este una din ramurile de activitate a economiei naţionale care trebuie susţinută prin programe multianuale pentru a face faţă la noile cerinţe existente la nivel naţionale pentru tranziţie verde şi digitală dar şi pentru a susţine eforturile de a trece la tehnologii noi care privesc automatizarea şi robotizarea,
este necesară înfiinţarea Programului Naţional pentru Sprijinul Marii Industrii (PNSMI), finanţat din sume obţinute în urma scoaterii la licitaţie prin platforma comună a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României”, se menţionează şi în Nota de Fundamentare a proiectului.
Documentul mai semnalează că prevederile actului normativ sunt de natură să eficientizeze cheltuirea sumelor provenite din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi sunt în concordanţă cu Directiva 2003/87/CE revizuită, iar neadoptarea proiectului de OUG va conduce la scăderea aportului adus de industria prelucrătoare atât la formarea brută de capital fix cât şi la scăderea valorii adăugate la nivelul economiei naţionale. De asemenea, o altă consecinţă a neadoptării actului normativ este imposibilitatea distribuirii sumelor rezultate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente sectorului aviaţie, precum şi limitarea accesului celorlalţi beneficiari eligibili la aceste fonduri.
