Preşedintele Donald Trump îşi doreşte succesul prim-ministrului ungar Viktor Orban, deoarece leadershipul şi relaţia acestuia cu şeful Casei Albe sunt cruciale pentru interesele SUA, a declarat luni secretarul de stat american Marco Rubio, oferind un sprijin puternic liderului naţionalist în contextul alegerilor dificile din aprilie, relatează Reuters.
Vorbind la o conferinţă de presă comună cu Orban la Budapesta, Rubio a spus că relaţiile SUA cu Ungaria intră într-o „epocă de aur”, dar a sugerat că acest lucru depinde de realegerea lui Orban. El a indicat, de asemenea, că Washingtonul ar fi dispus să ajute Budapesta financiar, dacă ar fi necesar.
„Preşedintele Trump este profund angajat pentru succesul dumneavoastră, deoarece succesul dumneavoastră este succesul nostru”, a declarat Rubio, stând lângă Orban. „Vrem ca această ţară să prospere. Este în interesul nostru naţional, mai ales atâta timp cât dumneavoastră sunteţi prim-ministru şi liderul acestei ţări”, a adăugat Rubio.
„Intrăm într-o epocă de aur a relaţiilor dintre ţările noastre, şi nu doar datorită aproprierii dintre popoarele noastre, ci şi datorită relaţiei pe care o aveţi cu preşedintele Statelor Unite”, a spus Rubio.
DE CE A VENIT RUBIO ÎN UNGARIA
La alegerile parlamentare din 12 aprilie, care se anunţă a fi foarte disputate, Orban se confruntă cu cea mai mare provocare de când partidul său, Fidesz, a ajuns la putere în 2010.
Votul va avea implicaţii majore pentru Europa şi mişcările politice conservatoare şi de extremă dreapta, care se întăresc.
Orban, de mult timp unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump în Europa, s-a ciocnit adesea cu UE pe o serie de probleme, menţinând în acelaşi timp relaţii cordiale cu Rusia şi criticând Ucraina.
Mulţi dintre membrii extremei drepte americane îl consideră un model pentru politicile dure ale lui Trump în materie de imigraţie şi pentru sprijinul acordat conservatorismului creştin.
Rubio, care este şi consilierul lui Trump pe probleme de securitate naţională, se afla în a doua etapă a unui turneu de două zile în Slovacia şi Ungaria, ale căror lideri conservatori sunt apropiaţi de Trump şi critici faţă de Uniunea Europeană.
În ambele ţări, Rubio s-a angajat să creeze legături mai puternice într-un moment în care relaţiile Washingtonului cu aliaţii europeni mai mari, precum Franţa şi Germania, sunt tensionate.
Criticile lui Trump la adresa Europei, impunerea de tarife vamale ţărilor UE şi ambiţia de a lua Groenlanda de la Danemarca, membru NATO, i-au determinat pe liderii Europei de Vest să caute o cale mai independentă faţă de Washington.
La Conferinţa de securitate de la München din weekend, Rubio a transmis un mesaj de unitate, dar a menţinut şi criticile administraţiei la adresa Europei, după un an care a afectat relaţiile transatlantice.
SUA, DISPUSE SĂ AJUTE FINANCIAR UNGARIA
Rubio a spus că rezultatul alegerilor din Ungaria depinde de alegători, dar a lăudat în repetate rânduri relaţia „extrem de puternică” a lui Orban cu SUA, afirmând că aceasta are „beneficii tangibile” pentru relaţiile bilaterale.
„Dacă vă confruntaţi cu dificultăţi financiare, dacă vă confruntaţi cu obstacole în calea creşterii economice, dacă vă confruntaţi cu ameninţări la adresa stabilităţii ţării dumneavoastră, ştiu că preşedintele Trump va fi foarte interesat, datorită relaţiei dumneavoastră cu el şi datorită importanţei pe care o are această ţară, să găsească modalităţi de a oferi asistenţă dacă ar apărea vreodată un astfel de moment”, a spus Rubio.
Orban s-a străduit să revigoreze economia Ungariei de când inflaţia a crescut după invazia Rusiei din februarie 2022 în ţara vecină, Ucraina, iar creşterea economică a stagnat timp de trei ani.
El a redus impozitele, a majorat salariile şi a promovat credite ipotecare ieftine pentru a-şi consolida poziţia în sondaje, cu preţul unui deficit bugetar mai mare, al riscurilor inflaţioniste şi al renunţării la progresul înregistrat în reducerea lentă a uneia dintre cele mai mari datorii din Uniunea Europeană.
Atât Orban, cât şi premierul slovac Robert Fico au fost acuzaţi de instituţiile UE că au slăbit sistemul judiciar, mass-media şi aplicarea legilor anticorupţie din ţările lor, acuzaţii pe care le resping.
