Ornella Vanoni, cântăreaţa pop italiană, compozitoare şi actriţă a cărei carieră plină de succes s-a întins pe şase decenii, a murit, vineri, la vârsta de 91 de ani, în urma unui stop cardiac, la domiciliul său din Milano, anunţă presa italiană.
Omagiile pentru această icoană a muzicii pop au fost numeroase, ministrul italian al culturii, Alessandro Giuli, salutând-o ca fiind una dintre „cele mai originale şi rafinate artiste” ale ţării, a cărei „voce unică şi abilitate interpretativă de neegalat” au lăsat o moştenire importantă „în istoria cântecului, teatrului şi divertismentului italian”.
Născută la Milano pe 22 septembrie 1934, Vanoni şi-a început călătoria artistică în teatru, debutând pe scenă în 1956, după ce s-a înscris la Academia de Arte Dramatice de la Piccolo Teatro a lui Giorgio Strehler.
La sfârşitul anilor 1950 şi începutul anilor 1960, a câştigat recunoaştere timpurie pentru interpretarea canzoni della mala (cântece despre lumea interlopă milaneză), câştigându-şi porecla de cantante della mala.
Succesul său comercial a crescut vertiginos în anii 1960, cu hituri precum Senza fine şi Che cosa c’è, ambele scrise de Gino Paoli, cu care a avut o lungă colaborare artistică.
De asemenea, a câştigat Festivalul Cântecului Napolitan în 1964 cu Tu si na cosa grande.
Lunga carieră a Vanoni a inclus opt participări la Festivalul de Muzică Sanremo din Italia, obţinând locul al doilea în 1968 cu Casa Bianca, precum şi locul al patrulea în trei ediţii diferite (1967, 1970, 1999).
Vanoni a vândut peste 55 de milioane de discuri de-a lungul vieţii.
A lucrat şi ca actriţă de film şi televiziune şi a abordat diverse genuri muzicale, inclusiv colaborări la proiecte de bossa nova şi jazz, în special albumul La voglia, la pazzia, l’incoscienza e l’allegria (1976), alături de cantautorul brazilian Vinícius de Moraes şi chitaristul Toquinho, care a fost inclus printre cele mai bune 100 de albume italiene de revista Rolling Stone.
Alte hituri importante includ La musica è finita (1967) şi L’appuntamento (1970).
În anii 1980, a preluat controlul deplin asupra carierei sale artistice, scriind versuri, creând albume conceptuale şi primind premii prestigioase, printre care Premiul Tenco pentru cea mai bună cântăreaţă-compozitoare, fiind prima femeie care a obţinut această distincţie.
De asemenea, a colaborat cu Lucio Dalla, Paolo Conte şi Gerry Mulligan şi s-a reunit cu Gino Paoli în cadrul turneului de mare succes Insieme din 1985.
A lansat mai multe albume în anii 1990, iar în 2004, piesa sa L’appuntamento a câştigat un interes la nivel mondial când a fost inclusă în coloana sonoră a filmului Ocean’s Twelve.
În 2008, a sărbătorit 50 de ani de carieră muzicală cu un concert în Piazza Duomo din Milano, în faţa a 35.000 de oameni.
Zece ani mai târziu, la vârsta de 83 de ani, Vanoni a surprins pe toată lumea urcând pe scena de la Sanremo cu Imparare ad amarsi, într-un trio cu Bungaro şi Pacifico, câştigând Premiul Criticilor pentru Cea mai bună interpretare.
Vanoni era o invitată frecventă la emisiunea italiană de televiziune Che Tempo Che Fa şi, în ultimii ani, a devenit cunoscută pentru francheţea sa extremă, umorul ironic şi autoironia, câştigând şi mai mult simpatia publicului.
În timpul unei apariţii în emisiune în 2023, Vanoni a spus că ar dori ca trompetistul italian de jazz Paolo Fresu să cânte la înmormântarea ei şi că îşi doreşte să poarte o rochie Dior şi să-i fie împrăştiate cenuşa în laguna Veneţiei.
