Marine Le Pen a susţinut marţi, în prima sa luare de cuvânt, în deschiderea procesului în care este judecată în apel, la Paris – un proces decisiv în alegerile prezidenţiale franceze prevăzute în 2027 – că nu a avut ”niciun sentiment” că a comis vreun delict şi că nu a ”ascuns nimic” în dosarul asistenţilor eurodeputaţilor Frontului Naţional (FN, extrema dreaptă, actualul Rassemblement national, RN), relatează AFP.
După două ore şi jumătate, în care preşedinta Curţii, Michèle Agi a prezentat un raport introductiv, şefa grupului deputaţilor extremei drepte, în vârstă de 57 de ani, a fost chemată la bară să explice motivele pentru care a făcut apel împotriva hotărârii din martie 2025 prin care a fost condamnată la cinci ani de ineligibilitate cu execuţie imediată.
”Dacă s-a comis un delict, iar toată lumea pare să spună că s-a comis un delict, vreau să o aud. Însă vreau ca Curtea să ştie că, în ceea ce ne priveşte, noi nu avem niciun sentiment că am comis cel mai mic delict atunci când, în 2004, 2009 şi apoi în 2014 ne-am angajat proprii asistenţi iar apoi ne-am pus în comun aceşti asistenţi”, a declarat şefa deputaţilor RN într-un discurs care tranşează cu dezminţirile virulente ale faptelor în prima instanţă.
Ea purta o harină albastru închis şi o cămaşă roz.
”Dacă într-adevăr s-a comis o greşeală”, a insistat ea, Parlamentul European (PE) ”nu a jucat”, a apreciat ea, ”acest rol de alertă pe care ar fi trebuit să-l joace, deşi avea cunoştinţă de toate elementele constitutive ale acestor contracte”.
”Noi n-am ascuns niciodată nimic, nici în publicarea organigramelor noastre, nici în contractele depuse”, a continuat Marine Le Pen.
Audierea, care a avut în Prima Cameră a Palatului de Justiţie de la Paris, în île de la Cité, a fost suspendată către ora locală 17.40 (18.40, ora României).
Ea urmează să fie reluată miercuri dimineaţa şi să dureze până la 11 fenbruarie.
Justiţia o acuză pe Marine Le Pen, Partidul Rassemblement national, la vremea faptelor denumit Front national, şi pe alţi zece inculpaţi că au plătit, în perioada 2004-2016, salariaţi ai partidului, care se confrunta atunci cu dificultăţi financiare din cauza unor rezultate electorale proaste, cu bani de la PE.
Dintre cei 25 de condamnaţi în prma instanţă, doar jumătate au făcut apel.
La 31 martie, Tribunalul Corecţional de la Paris a găsit-o pe Marine Le Pen vinovată şi a condamnat-o, în afara pedepsei la ineligibilitate, la patru ani de închisoare – doi cu executare – şi la plata unei amenzi în sumă de 100.000 de euro.
A fost o lovitură năprasnică, în momentul în care candidata domina în intenţiile de vot în primul tur al viitoarelor alegeri prezidenţiale.
”UN PIC MIRAT”
În prima instanţă, judecătorii au stabilit prejudiciul economic cauzat Parlamentului de la Strasbourg la 3,2 milioane de euro, după deducerea unor fonduri plătite necuvenit în sumă de 1,1 milioane de euro, în parte rambursate de către inculpaţi.
În memntul în care extrema dreaptă are vântul în pupa, cu un număr fără precedent de 120 de deputaţi RN în Adunarea Naţională, Marine Le Pen, prinsă din urmă de practicile din anii de greutăţi ai partidului, şi-ar putea vedea cea de a patra candidatură la preşedinţie împiedicată de către justiţie şi să fie nevioită să-i cedeze locul protejatului său, Jordan Bardella.
Primarul din Perpignan, Louis Aliot, deputatul RN Julien Odoul, eurodeputatul Nicolas Bay sau Bruno Gollnisch se află şi ei din nou în banca inculpaţilor.
Chemaţi la bară pe rând, totţi au susţinut, la fel ca şefa lor, că nu au avut nicio intenţie să comită un delict.
”Am sentimentul că n-am fost nici înţeles, nici pe deplin auzit în explicaţii”, le-a spus magistraţilor Curţii de Apel Louis Aliot.
Avocatul Parlamentului European – care s-a constituit parte civilă – Patrick Maisonneuve a declarat că ”constată” ”schimbarea” strategiei lui Marine Le Pen şi coinculpaţilor săi.
El s-a declarat ”un pic mirat de această schimbare, după ceea ce s-a întâmplat la instrucţie şi în prima audiere, unde a avut loc o contestare brutală a acuzaţiei de deturnare de fonduri publice”.
Marine Le Pen dă asigurări în mod public că nu şi-a abandonat speranţa că va fi achitată, însă condamnarea sa nu o va împiedica să candideze în următoarele alegeri prezidenţiale cu două condiţii.
Prima este ca o pedeapsă de ineligibilitate să nu fie mai mare doi ani de zile, iar a doua este ca magistraţii să nu o condamne la purtarea unei brăţări electronice, percepută ca fiind incompatibilă cu posibilitatea de a desfăşura o campanie electorală.
Ea a declarat că numai o hotărâre a Curţii de Apel îi va stabili viitorul, fără să aştepte o eventuală hotărâre a Curţii de Casaţie, în pofida faptuliui că aceasta din urmă intenţionează să se pronunţe, în cazul în care va fi sesizată, înaintea alegerilor prezidenţiale.
La nouă luni după ce a fost condamnată, imaginea lui Marine Le Pen s-a degradat deja în opinia publică.
Ideeea unei candidaturi în locul său a lui Jordan Bardella la fotoliul de la Palatul Elysée s-a impus în mod treptat drept ”cea mai probabilă”, potrivit mai multor sondaje.
