Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat miercuri, după cazul turcului condamnat pentru crimă şi care nu s-a mai întors în închisoare, că din datele pe care le-a primit de la ANP, din câteva mii de permisii acordate deţinuţilor, doar o singură persoană nu a revenit anul trecut şi, în 2024, două persoane, el precizând că arată că este un fenomen extrem, extrem de limitat. El a precizat că ministerul îşi propune achiziţia de brăţări electronice care să poată să fie utilizate nu doar pentru aceste persoane care merg în permisiune, dar şi pentru cei care merg să lucreze.
”Imediat după ce s-a întâmplat această situaţie am trimis Corpul de Control al Ministrului, al Ministerului Justiţiei, la Rahova şi la ANP pentru a verifica în detaliu ce s-a întâmplat, strict pentru a se stabili dacă există vreo abatere de la proceduri, de la reguli, de la criteriile instituite pentru a se acorda astfel de permisiuni”, a spus ministrul Justiţiei la Parlament.
Radu Marinescu a precizat că scopul justiţiei penale nu doar în România, ci în întreaga Europa, care derivă din principiul umanismului, este ca o persoană condamnată, dacă doreşte, participă la programele interne, se reeducă, să poată să fie reintrodusă în societate.
”În această logică, când o persoană intră în penitenciar, intră în regimul specific pedepsiei pe care o primeşte. Domnul în cauză avea o pedepsă mare de 22 de ani, aşa că a intrat în regim de maximă siguranţă, apoi, prin evaluările succesive făcute în timp, a executat 10 ani de pedepsă. În timp, annual, se evaluează şi se stabileşte, după executarea unui cincimi din pedepsă, dacă se trece în alt regim, dacă persoana a participat la programe, dacă persoana respectivă manifestă o dorinţă de reeducare, etc. Astea sunt chestiuni ştiinţifice care se realizează în penitenciar, de echipa mixtă de acolo, se trece dintr-un regim de privare de libertate în alt regim de executare care poate să fie unul mai relaxat”, a explicat ministrul.
El a mai spus că, în acelaşi timp, se acordă acele recompense şi, inclusiv, dacă se apreciază de către cei din penitenciar, posibilitatea, permisiunea de a părăsi penitenciarul.
”Din datele pe care le-am primit de la ANP, din câteva mii de astfel de permisii care se acordă deţinuţilor, doar o singură persoană nu a revenit anul trecut şi, în 2024, două persoane. Ceea ce arată că este un fenomen extrem, extrem de limitat”, a menţionat ministrul.
Potrivit ministrului, gravitatea faptei se are în vedere în penitenciar când se aplică toată această ecuaţie, toată această matricea de evaluarea unei persoane. ”În momentul de faţă, legea spune că, indiferent cât de gravă ar fi fapta, dacă eşti eligibil, să zicem, la eliberare condiţionată, atunci eşti, bineînţeles, eligibil şi la toate aceste programe de reeducare care ar trebui să semnifice transformarea interioară a persoanei. Aş fi foarte bucuros dacă dumneavoastră, care sunteţi, până la urmă, conştiinţa şi vocea publicului, media, aţi evidenţia şi situaţii de persoane care au fost condamnate chiar pentru infracţiuni de omor, dar care s-au recuperat întru totul şi care, în momentul de faţă, sunt redaţi societăţii sau în curs să fie redaţi, fără să prezinte un pericol”, a subliniat ministrul.
”Ce ne propunem să facem este să ducem lucrurile mai departe în zona siguranţei şi anume să achiziţionăm brăţări electronice care să poată să fie utilizate nu doar pentru aceste persoane care merg în permisiune, dar şi pentru cei care merg să lucreze. Pentru că avem o mare problemă. Avem 25.000 de deţinuţii în România în momentul de faţă., oamenii vor să lucreze. A munci, face parte din reeducarea persoanei, din reintegrarea persoanei. Numai că, pentru a munci în afara perimetrului ei, trebuie să fie însoţiţi de persoane care să fie agenţi de pază. De unde atâţia agenţi când ANP-ul are un deficit în momentul de faţă de aproximativ 5.000 de persoane pe care nu le mai putem angaja în momentul de faţă?”, a arătat ministrul Justiţiei.
Marinescu a afirmat că ”avem nevoie de mai multă tehnologie iar această tehnologie va putea fi utilizată şi pentru monitorizarea persoanelor.
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Bogdan Burcu, a declarat că el a fost cel care a aprobat permisia de trei zile în cazul turcului condamnat la aproape 23 de ani de închisoare pentru uciderea unui poliţist şi care nu a revenit luni în Penitenciarul Rahova.
Burcu a recunoscut că „e posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare”.
Declaraţia a fost făcută în contextul în care, luni seară, Sindicatul Naţional Poliţia Penitenciară (SNPP) susţinea că şeful ANP ar fi aprobat permisia „în ciuda avizelor negative ale structurilor de specialitate din subordine, cu o singură excepţie”. Directorul ANP a explicat că, în pofida unui aviz negativ, a decis să acorde permisia întrucât forurile internaţionale recomandă „să existe măsuri progresive de contact cu comunitatea” al deţinuţilor.
