Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a anunţat că viitoarea strategie anticorupţie va fi construită inclusiv pe concluziile desprinse din rapoartele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). El a explicat că astfel va fi identificat unde este necesară intervenţia normativă sau cea instituţională, dar şi unde trebuie consolidate mecanismele de prevenţie.
Radu Marinescu a declarat, joi, la bilanţul DNA, că rapoartele Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt relevante şi pentru politicile publice.
”Rapoartele DNA sunt relevante, nu doar pentru activitatea judiciară, ci şi pentru politicile publice.
Tipologiile infracţionale, sectoarele vulnerabile, mecanismele de fraudare care sunt identificate în activitatea DNA reprezintă o bază instituţională solidă pentru orientarea intervenţiilor statului acolo unde există şi se identifică şi trebuie acţionat pentru o nevoie reală. Raportat la aceste realităţi, anul 2025 marchează încheierea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2021-2025”, a afirmat Radu Marinescu.
El a subliniat că viitoarea strategie anticorupţie va fi construită inclusiv pe concluziile din rapoartele DNA.
”Iar anul 2026 deschide în mod firesc o etapă de reflexie şi analiză urmată de elaborarea unei noi strategii. Astfel, viitoarea strategie anticorupţie va fi construită inclusiv pe concluziile desprinse din rapoartele DNA, pentru a identifica unde este necesară intervenţia normativă, unde este necesară intervenţia instituţională, unde trebuie consolidate mecanismele de prevenţie”, a transmis ministrul Justiţiei.
Radu Marinescu a adăugat că ”rapoartele DNA evidenţiază constant sectoarele în care riscurile rămân ridicate precum achiziţiile publice, gestionarea fondurilor publice, sectorul sanitar, zona de avize şi de autorizaţii, recrutarea, ocuparea posturilor publice, domeniile care privesc interesele financiare ale Uniunii Europene”.
Ministrul Justiţiei a precizat că activitatea DNA contribuie şi la înţelegerea corectă a fenomenului, nu doar la sancţionarea faptelor.
”Activitatea DNA contribuie nu doar la sancţionarea faptelor, contribuie la înţelegerea corectă a fenomenului, iar această înţelegere trebuie valorificată în politici publice, construite pe date empirice, pe realităţi care sunt confirmate de practică. Avansăm în anul 2026, convinşi că lupta împotriva corupţiei trebuie şi poate să continue pe o direcţie stabilă, predictibilă, bazată pe rigoare profesională, cooperare instituţională, standarde internaţionale”, a mai declarat ministrul Justiţiei.
