Marius-lonel Ştefan, propus pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DNA, întrebat dacă DNA ar trebui să fie o structură de forţă sau una empatică: Empatic faţă de persoanele cercetate nu prea cred că ar putea fi DNA

Procurorul Marius-lonel Ştefan, propunerea ministrului Justiţiei pentru funcţia de procuror şef-adjunct la DNA, consideră că DNA nu ar putea fi empatică faţă de persoanele cercetate şi a afirmat că Direcţia trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile cu responsabilitate şi să aibă curaj de a investiga anumite fapte.

Marius-lonel Ştefan a fost întrebat, marţi, la interviul susţinut în faţa Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă DNA ar trebui să fie o structură de forţă a statului sau o structură mai empatică.
”Dacă vorbim de empatie, o empatie poate exista între membrii colectivului, dar empatic faţă de persoanele cercetate nu prea cred că ar putea fi DNA. Trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile cu responsabilitate şi să aibă curaj de a investiga anumite fapte. Procurorilor să li se dea această independenţă şi decizională de a fi motivaţi să aibă curajul de a instrumenta cauze importante. Pentru că la DNA întotdeauna cauzele sunt mai sensible şi trebuie întotdeauna să dai curaj. Trebuie să ai curaj profesional. Nu ai curaj profesional, e greu de instrumentat cauze relevante”, a afirmat Marius-lonel Ştefan.
El a fost întrebat dacă aceste măsuri trebuie luate chiar cu riscul de a obţine soluţii de achitare. 
”Este o soluţie prevăzută de Codul de Procedură Penală. În momentul de faţă dacă toate cauzele trimise în judecată de DNA s-ar solda cu condamnări definitive înseamnă că nu am avea un act de justiţie, înseamnă că orice decide procurorul s-ar transpune într-o hotărâre definitivă de condamnare. Aceste achitări trebuie menţinute într-o pondere scăzută, că acum nu poţi cere ca şi unui procuror, poate şi unei instanţe de judecată să vadă chiar identic toate speţele penale”, a explicat Marius-lonel Ştefan.

viewscnt–>

PORTRET-Ali Larijani, şeful securităţii iraniene, ajuns în vârful puterii iraniene odată cu războiul

USR spune că bugetul Academiei Oamenilor de Ştiinţă confirmă că acolo se plătesc sinecuri, nu se face ştiinţă