Prof. Univ. Dr. Simin Aysel – Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Capitală, a declarat pentru News.ro că focare de meningită aşa cum au fost înregistrate recent în comitatul Kent din Marea Britanie, într-un campus universitar, sunt posibile oricând şi la noi. În România vaccinul meningococic face parte din schema opţională de vaccinare, se poate lua din farmacie, contra cost. Însă, pentru o anumită categorie de pacienţi aflaţi la risc acest vaccin este gratuit. Printre cei care beneficiază de gratuitate sunt cei care au HIV/SIDA, cei cu boli oncologice, cei care au trecut printr-o operaţie de transplant sau cei cu implant cohlear şi displazii congenitale ale urechii interne. Vaccinurile opţionale, printre care se regăseşte şi vaccinul meningococic, trebuie recomandate de către medicul de familie, spune Prof. Univ. Dr. Simin Aysel-Florescu.
Ce spune specialistul despre situaţia din Marea Britanie, unde meningita a ucis doi tineri şi a îmbolnăvit alte câteva zeci
“S-a întâmplat ceea ce se întâmplă de multe ori şi anume în colectivităţile de tineri, adolescenţi sau copii foarte strânse, exact modelul acesta, campusuri, cămine, apar focare epidemice, izbucniri epidemice de infecţie cu Neisseria meningitidis, este meningococul, care determină la început acele cazuri grave cu decese după care alte îmbolnăviri într-o perioadă foarte scurtă în grupul respectiv, care pot fi foarte grave însă.
De aceea, de obicei, înainte de a accepta tineri, adolescenţi în aceste comunităţi destul de strânse cum sunt campusurile universitare, se cere efectuarea vaccinărilor specifice între care vaccinul antimeningococic ocupă un loc prioritar.
Ele erau cerute în cazul copiilor care plecau de aici din România de exemplu pentru a-şi continua studiile în Marea Britanie sau în SUA, erau cerute încă de dinainte de a ajunge acolo, era o fişă de vaccinare în care era parafa medicului, că ai efectuat acest vaccin şi dacă nu îl aveau, nici nu îi primeau.
Ce se ştie despre vaccinul meningococic la noi. Vaccinul nu este în schema gratuită asigurată de stat, însă ar trebui, ca şi celelalte vaccinuri aflate în schema opţională, să fie recomandate de către medicii de familie.
“Noi ştim foarte demult despre acest vaccin şi îl recomandăm, el este recomandat în imunizarea copiilor, nu este inclus în acea schema suportată de stat, în programul national de imunizare, ar trebui să fie recomandat de către medicii de familie ca vaccinare opţională, la fel ca şi vaccinarea anti-hepatită A, antigripală, antivariceloasă, sunt aceste tipuri de vaccinări care nu sunt incluse în programul national de imunizare, adică nu sunt suportate de la buget, dar trebuie recomandate părinţilor de către medicii de familie pentru că beneficiul lor este evident”, a explicat medicul.
Sunt posibile astfel de situaţii şi la noi, precum cea din Marea Britanie? Absolut oricând, spune managerul Spitalului Victor Babeş
“Noi am şi văzut aceste scenarii în urmă cu ceva timp, a fost cazul fetei dintr-un liceu, fată care din păcate a decedat, cazul a fost urmat de un val de emoţie publică în care toată lumea vroia să se vaccineze, însă nu i-a ţinut prea mult.
Din păcate, vedem că doar în situaţii din acestea tragice se iscă aşa un pic de agitaţie şi totul este strict pe fond emoţional care, exact cum pleacă o emoţie destul de repede, aşa dispare şi avântul vaccinal.
Absout oricând, şi se întâmplă, chiar dacă nu e aşa mediatizat cum e situaţia din Marea Britanie, şi noi avem de foarte multe ori, nu este ceva rarisim sau foarte sporadic, sunt cazuri care apar şi la noi în spital, nu numai cazuri de adolescenţi care decedează, şi cazuri şi de bebeluşi la care această boală poate fi extraordinar de gravă, de altfel se cheamă purpură fulminans, moare în câteva ore de la debut, deci este o boală îngrozitoare, a cărei soluţie este vaccinarea, care e disponibilă în România, avem aceste vaccinuri, singura problemă este faptul că el trebuie achiziţionat de către părinţi, dar nu cred că ar fi aşa o problemă în condiţiile în care reversul medaliei este decesul copilului”, a subliniat medicul.
Cum se manifestă acest tip de boală? “Este o boală foarte contagioasă şi dacă prinde teren merge foarte rapid de la om la om”, spune medicul. Complicaţiile pot fi fatale
“Fiind o infecţie acută, câteodată fulminantă, este tratamentul antibiotic cât mai rapid cu putinţă, dar în deplină cunoştinţă de cauză, forma de boală e meningită, e sepsis, este altceva, oricum tratamentul antibiotic de urgenţă este prima mişcare în aceste cazuri urmate de restul de tratamente de susţinere, în funcţie de gravitatea situaţiei şi un lucru foarte important, toţi contacţii apropiaţi trebuie să primească profilaxie antibiotică, foarte repede, dacă se poate în aceeaşi zi sau a doua zi, această profilaxie se dă tot la indicaţia medicului.
Este o boală foarte contagioasă şi, dacă prinde teren, merge foarte rapid de la om la om. Bineînţeles că şi modalitatea de reacţie a fiecăruia este diferită, dar cert este că incubaţia şi răspândirea este foarte rapidă, se transmite rapid în condiţii de aglomeraţie, cluburi, cămine, locuri de genul acesta şi avem aceste consecinţe care nu sunt unele necunoscute”, a explicat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Simin Aysel-Florescu.
Ce spune Ştefan Dascălu, cercetător român la Oxford, Marea Britanie, în ce condiţii pot apărea formele grave de meningită
“Trebuie să ne gândim că tulpinile acestea de bacterii care cauzează meningita bacteriană există în populaţie şi adesea nu cauzează boală, este estimat ca în jur de 10% din populaţie să fie purtătoare, fără a manifesta simptome de boală. În timpul acestei colonizări bacteriene, asimptomatice uneori, se poate ca fie o formă mai virulentă a bacteriei respective, fie din cauza unei condiţii a persoanei respective, fie un sistem imunitar compromis sau o condiţie, să spunem, mai precară a răspunsului fiziologic, aceste bacterii pot cauza forme foarte grave de boală. În România tulpina care a fost identificată drept agentul cauzator al acestor infecţii este şi la noi cea mai răspândită şi cea care cauzează cele mai multe simptome şi evident manifestările grave ale acestei boli. Există din fericire un vaccin, dar nici în Marea Britanie nu a fost administrat pe scară largă atunci când aceşti studenţi erau mici copii, Marea Britanie a implementat vaccinarea împotriva meningitei B pentru copiii născuţi după 2015, acest vaccin oferă o protecţie nu pe viaţă, dar exact la grupele de risc, la copii şi la tineri, în general, tocmai din cauza participării la ore, la cursuri, unde copiii, studenţii interacţionează şi sunt în spaţii relativ închise şi aglomerate. Adulţii prezintă un risc mai mic, dar nu suntem nici noi 100% protejaţi de astfel de infecţii”, a declarat pentru News.ro Ştefan Dascălu, cercetător român la Oxford.
Alina Vaida, medic psihiatru in Birmingham, spune că vaccinul meningococic a fost introdus în vaccinarea de rutină abia din 2015, în Marea Britanie. Cei care au fost vaccinaţi în anii de dinainte de 2015 au făcut vaccin pentru alte subtipuri ale bacteriei care provoacă meningita, nu pentru subtipul B. Aşa se face că o generaţie întreagă de tineri, printre care şi cei care au luat boala în comitatul Kent, au rămas nevaccinaţi. Specialiştii din Anglia au confirmat că în cele mai multe dintre cazurile din comitatul Kent, acolo unde a fost focarul de îmbolnăviri, tulpina implicată este de tip B, una dintre cele mai răspândite forme ale bolii.
„Din 2015 s-a introdus la copii, la bebeluşi, sunt trei doze, toţi copiii care trec prin vaccinarea asta obligatorie, e obligatorie dar dacă sunt părinţi foarte antivaccin, nu-i obligă. Deci copiii care s-au născut de atunci, din 2015 încoace sunt acoperiţi pentru meningită B, copiii de cel mult 11 ani, ei sunt acoperiţi. Dar copiii mai mari, se face un vaccin în anul 7-8, aveau vreo 14 ani, dar nu era pentru meningită B, acoperă alte tulpini de meningită A, B şi încă vreo două parcă. Deci adolescenţii, tinerii, nu sunt acoperiţi”, a explicat medicul.
Vaccinul meningococic este foarte greu de găsit acum în Marea Britanie, spune medicul Alina Vida.
“M-am uitat ieri la câteva farmacii şi nu avea niciuna, sunt anunţuri că poţi să te pui pe lista de aşteptare, lucrez la un loc unde e cumva private practice, deci sunt medici de familie care lucrează în privat şi ei prescriu vaccinuri private, am întrebat şi acolo, au zis că nici acolo nu mai au şi că nu se ştie dacă apare, deci se pare că nu există pe piaţă acum”, a explicat medicul pentru News.ro.
Info Plus:
Conform informaţiilor transmise de INSP pentru News.ro, în România se recomandă grupelor populaţionale la risc, conform OMS 3120.2023 şi protocoalelor terapeutice specifice 2 tipuri de vaccin meningococic, fiecare cu propria schemă de vaccinare, în funcţie de vârsta personei vaccinate. De asemenea, în RENV ( Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor), în perioada 01.09.2023-01.03.2026 au fost inregistrate 2186 doze MenACWY si 2018 doze Men B, fiind vorba despre doze administrate persoanelor la risc. Vaccinările celor care nu fac parte din grupa populaţională la risc nu sunt trecute în RENV.
Cine primeşte gratuit vaccinul meningococic în România: ( persoane la risc)
– persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 6 săptămâni şi mai mică decât 65 de ani în următoarele situaţii:
– persoane cu infecţie hiv/sida
– asplenie
– pacienţi în pregătire pentru efectuarea splenectomiei
– implant cohlear, displazii congenitale ale urechii interne
– fistule de lichid Cefalo-rahidian
– boli oncologice
– terapie imunosupresoare
– transplant
– imunosupresie
– deficienţe persistente de componente ale complementului, pacienţi care primesc recomandarea de tratament cu inhibitori de complement ( anticorpi monoclonali umanizaţi), de exemplu:
– pacienţi cu hemoglobinurie paroxistică nocturnă
– pacienţi cu sindrom hemolitic uremic atipic
– pacienţi cu miastenia gravis generalizată
– persoane cu tulburare din spectrul neuromielitei optice
– persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani
