Probele de scaun sunt atent analizate pentru a elimina orice agent patogen, sunt curățate de alimente nedigerate, liofilizate și transformate într-o pulbere care este ulterior introdusă în capsule rezistente la sucurile gastrice. Pastilele sunt concepute pentru a ajunge intacte în intestin, unde se dizolvă și eliberează bacteriile bune, conform BBC.
„Este vorba despre o nouă abordare pentru combaterea infecțiilor care rezistă la antibiotice, despre care se crede că ucid un milion de oameni în fiecare an”, se arată în raportul inițial.
Intestinul uman este vizat ca epicentru al acestei lupte, întrucât este considerat de cercetători drept „cel mai mare rezervor de rezistență la antibiotice la om”, după cum explică Dr. Blair Merrick, cercetător implicat în studiu și medic la spitalele Guy’s și St Thomas din Londra.
Superbacteriile pot migra din intestin în alte părți ale corpului, unde provoacă infecții severe, cum ar fi cele ale tractului urinar sau ale sângelui. „Prin urmare, există un interes deosebit pentru «puteți scăpa de ele din intestin?»”, afirmă Dr. Merrick.
Deși poate părea neobișnuit, această metodă are deja precedent medical: transplantul de materii fecale, cunoscut și sub denumirea informală de „trans-poo-tion”, este aprobat pentru tratarea infecțiilor cu Clostridium difficile, o bacterie care provoacă diaree severă. În cadrul acestor proceduri, s-a observat că transplantul pare să contribuie și la eliminarea altor bacterii rezistente.
Noul studiu a implicat 41 de pacienți care suferiseră recent de infecții cu bacterii rezistente. Aceștia au acceptat administrarea capsulelor fecale, iar analiza ulterioară a arătat că bacteriile donatoare erau încă prezente în intestin la o lună după tratament.
„Semnale foarte promițătoare” sugerează că aceste pastile ar putea elimina sau reduce nivelul superbacteriilor în intestin, explică Dr. Merrick. Bacteriile sănătoase din pastile ar putea „intra în război microbian cu superbacteriile, în timp ce concurează pentru hrană și spațiu pe mucoasa intestinului și fie să scape organismul de ele complet, fie «să le reducă la un nivel care nu provoacă probleme»”.
Mai mult, studiul a indicat o diversificare a florei intestinale după tratament – un indicator al sănătății intestinale și un posibil factor în prevenirea colonizării cu noi bacterii dăunătoare.
„Este foarte interesant. Există o adevărată schimbare față de acum 20 de ani, când se presupunea că toate bacteriile și virușii vă fac rău; acum ne dăm seama că sunt complet necesare pentru sănătatea noastră generală”, adaugă Dr. Merrick.
Descoperirea vine într-un context mai larg al reevaluării rolului bacteriilor bune în sănătatea umană. Un alt studiu recent arăta că expunerea nou-născuților la bacterii benefice imediat după naștere reduce semnificativ riscul de infecții respiratorii severe.
