Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) cere, duminică, Ministerului Sănătăţii, o consultare reală înainte de aprobarea programului AP-STOMA, care intenţionează lărgirea accesului pacienţilor la intervenţiile stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă, fiind identificate câteva aspecte care ar trebui lămurite. Medicii stomatologi împărtăşesc preocuparea Ministerului Sănătăţii privind siguranţa pacienţilor şi consideră importantă introducerea unui mecanism de finanţare directă, dar consideră că problema structurală majoră rămâne capacitatea naţională redusă pentru stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat şi distribuţia inegală a specialiştilor în teritoriu.
”Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) (…) a luat act de conţinutul proiectului ordinului privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru asigurarea tratamentului, monitorizării şi îngrijirii pacienţilor cu afecţiuni stomatologice – „AP-STOMA” prin care, pe de o parte, se doreşte lărgirea accesului pacienţilor la intervenţiile stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă (ATI), iar pe de altă parte se creează o alternativă de abordare a pacienţilor cu urgenţe stomatologice, pacienţilor cu afecţiuni cronice care necesită monitorizare stomatologică periodică, copii sau adulţi, finanţând costurile specifice pentru tratamentul acestor pacienţi printr-un mecanism paralel cu cel al finanţării din FNUASS”, a transmis, duminică, CMSR, într-un comunicat de presă.
Deşi menţionează că împărtăşesc preocuparea Ministerului Sănătăţii privind siguranţa pacienţilor în intervenţiile stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă (ATI), medicii stomatologi anunţă că este necesară reconfigurarea şi optimizarea acestui proiect de act normativ cu scopul de a orienta eficient fondurile publice spre direcţii strategice bazate pe nevoile reale de finanţare.
Introducerea unui mecanism de finanţare directă prin Ministerul Sănătăţii, distinct de sistemul CNAS, destinat finanţării intervenţiilor stomatologice asistate ATI, precum şi a altor servicii stomatologice complexe sau de urgenţă (materiale, consumabile, funcţionare curentă, tratamente în spitalizare de zi sau ambulatoriu), este ”un prim pas administrativ necesar, cu un impact preponderent operaţional”.
”Problema structurală majoră rămâne capacitatea naţională redusă pentru stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat, precum şi distribuţia teritorială inegală a serviciilor existente şi mecanismele de acces pentru pacienţii cu nevoi speciale (copii, adulţi cu dizabilităţi, pacienţi cu comorbidităţi severe)”, mai transmit medicii stomatologi.
Potrivit acestora, această problemă nu poate fi abordată exclusiv prin Programul AP-STOMA, ci necesită măsuri complementare, inclusiv programe distincte de investiţii.
”CMSR consideră oportună iniţierea unui demers naţional etapizat pentru dezvoltarea capacităţii de stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat, prin structuri dedicate în spitale judeţene şi de pediatrie, precum şi centre similare destinate adulţilor care necesită tratamente stomatologice asistate ATI. Pentru eficientizarea utilizării fondurilor publice, CMSR apreciază că este utilă corelarea finanţării cu nevoia medicală reală a pacientului care necesită tratament stomatologic asistat ATI, astfel încât accesul la servicii să fie facil şi nelimitat de criterii geografice sau resurse financiare”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
CMSR consideră oportună orientarea fondurilor către domeniile în care nevoia este cea mai mare, respectiv către dezvoltarea centrelor de stomatologie cu suport ATI din spitalele publice şi către programe de prevenţie stomatologică, cu impact demonstrabil în reducerea cazurilor care necesită tratamente complexe.
”În acest sens, considerăm necesară adoptarea principiului «fondurile urmăresc pacientul», care ar permite utilizarea eficientă a infrastructurii existente la nivel naţional – inclusiv cea din sectorul privat autorizat şi dotat corespunzător – asigurând astfel un acces rapid şi echitabil pentru pacienţii cu indicaţie de tratament asistat ATI, fără a crea presiuni suplimentare pe capacitatea limitată a sistemului public, precum si pentru o gestionare eficienta a fondurilor pentru infrastructura publica de stat”, tramsmit medicii stomatologi.
Aceştia recomandă, de asemenea, corelarea Programului AP-STOMA cu politici de prevenţie stomatologică, în conformitate cu Strategia Naţională de Sănătate 2022–2030, inclusiv prin programe de profilaxie şi intervenţie precoce pentru copii şi categorii vulnerabile, cu scopul reducerii cazurilor complexe, care să necesite asistare ATI, în acest fel orientarea fondurilor publice să se desfăşoare cu impact real şi pe termen mediu şi lung.
Pentru o evaluare obiectivă şi transparentă, CMSR consideră necesară publicarea numărului unităţilor sanitare publice care îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevăzute în acest proiectul de ordin, precum şi a distribuţiei teritoriale a acestora, în vederea informării corecte a populaţiei şi asigurării unui acces echitabil.
Observaţii privind potenţiale efecte indirecte
Potrivit medicilor, în forma actuală, pot apărea suprapuneri punctuale între manoperele finanţate prin AP-STOMA şi cele prevăzute în pachetul de bază CNAS.
”CMSR semnalează necesitatea unei clarificări explicite, pentru a evita orice interpretare care, în perspectivă, ar putea conduce la restrângerea accesului unor furnizori sau pacienţi în cadrul contractelor CNAS”, cer medicii.
Potrivit acestora, instituirea prin Programul AP-STOMA a unor mecanisme de finanţare distincte, necorelate cu sistemul CNAS, este susceptibilă să contravină arhitecturii legale existente, să genereze suprapuneri funcţionale şi să creeze premisele unei finanţări paralele a serviciilor stomatologice, cu impact negativ asupra concurenţei loiale între furnizorii de servicii medicale şi asupra utilizării raţionale a fondurilor publice.
”Mai mult decât atât, limitarea exclusivă la medici specialişti în anumite domenii (ex: pedodonţie) nu se încadrează în realitatea distribuţiei resursei umane la nivel teritorial. Există judeţe în care specialişti în pedodonţie sau alte subspecialităţi din stomatologie nu sunt disponibili în sistemul public, ceea ce ar putea duce, ca exemplu, la inaccesibilitate practică a serviciilor pentru pacienţii pediatrici. Supraspecializarea trebuie să reprezinte un beneficiu suplimentar, nu o condiţie exclusivă care să limiteze accesul la tratament”, apreciază medicii stomatologi.
Aceştia cer o consultare publică reală şi reamintesc că este obligatorie solicitarea emiterii unui punct de vedere de către CMSR, precum şi, după caz, consultarea directă a organismului profesional.
Medicii stomotologi au transmis, de asemenea, o serie de solicitări concrete, pe care le prezentăm integral:
1. Guvernanţă şi reprezentativitate profesională
– Includerea a cel puţin unui reprezentant desemnat de CMSR în Colectivul de Lucru AP-STOMA (CL AP-STOMA), precum şi consultarea CMSR referitor la componenţa completă a colectivului, pentru a asigura şi reprezentativitate adecvată a expertizei profesionale necesare.
– Consultarea CMSR la numirea membrilor comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu practica legală şi pentru a asigura reprezentativitatea CMSR ca expertiză profesională in cadrul acestor comisii, în conformitate cu Art. 3 alin. 3 din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 2396/2023 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.
2. Reconfigurarea şi optimizarea ordinului Acţiuni Prioritare – STOMA (APSTOMA), cu scopul de a orienta eficient fondurile publice spre direcţii strategice bazate pe nevoile reale de finanţare şi acces echitabil la servicii stomatologice, pe segmentele deficitare şi într-un mod nediscriminatoriu.
3. Elaborarea unui Plan Naţional de Prevenţie Stomatologică corelat cu Programul APSTOMA şi cu Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030, care să includă programe de screening, educaţie sanitară şi intervenţie precoce în şcoli şi comunităţi vulnerabile, cu implicarea directă a CMSR în conceperea şi monitorizarea acestuia. Menţionăm în acest sens Adresa nr. 2215/27.08.2025 adresată de către CMSR Ministerului Sănătăţii prin care au fost propuse măsuri cu privire la programe de profilaxie în stomatologie.
4. Plan Strategic Naţional de dezvoltare etapizată a reţelei de centre judeţene de stomatologie cu asistare ATI, corelat cu AP-STOMA, în spitalele de pediatrie / secţii de pediatrie pentru copii (unde resursa umană este specializată pentru asistare ATI pediatrie), precum şi centre similare pentru adulţi care necesită tratamente stomatologice asistate ATI, pentru asigurarea unei acoperiri teritoriale echitabile şi reducerea inechităţilor geografice actuale.
5. Asigurarea transparenţei programului AP-STOMA prin publicarea criteriilor de eligibilitate, a listei unităţilor participante şi a datelor agregate relevante.
6. Strategie naţională de sănătate orala
– elaborarea şi asumarea comună de către Ministerul Sănătăţii şi CMSR a unei Strategii Naţionale de Sănătate Orală pe perioada 2026-2030, aliniată la Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030, care să cuprindă:
– obiective clare şi măsurabile, bazate pe indicatori de sănătate publică (ex: reducerea prevalenţei cariei dentare la copii, creşterea accesului la servicii preventive pentru populaţii vulnerabile, diminuarea cazurilor ce necesită tratament complex asistat ATI);
– măsuri concrete de prevenţie primară şi secundară (programe de screening, educaţie sanitară şi intervenţie precoce în unităţi şcolare şi comunităţi);
– încurajarea distribuţiei echilibrate a resursei umane in teritoriu (stimulente pentru practica în zone deficitare teritorial, formare continuă adaptată nevoilor regionale);
– investiţii în logistică şi infrastructură, focalizate pe baza datelor privind capacitatea existentă şi nevoile demonstrate, pentru evitarea suprapunerilor şi asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor publice;
– mecanisme de monitorizare şi evaluare periodică, cu raportare publică şi ajustări în funcţie de rezultate.
7. Instituirea unui cadru permanent de dialog instituţional eficient între Ministerul Sănătăţii şi CMSR.
