Eurodeputații Comisiei speciale pentru criza locuințelor în Uniunea Europeană vin la București în perioada 26-28 octombrie, a anunțat Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei HOUS și singurul europarlamentar român implicat direct în negocierile politice pe dosarul crizei locuințelor din poziția de raportor din umbră al Grupului ECR, într-un comunicat de presă trimis AGERPRES.
Misiunea Comisiei la București, care va avea loc între 26 și 28 octombrie, le va oferi europarlamentarilor oportunitatea de a examina provocările României privind locuințele, structural diferite de cele din orașele din Vest, vizitate anterior de membrii Comisiei, estimează eurodeputata AUR.
‘România oferă un studiu de caz deosebit de important, într-o economie post-socialistă, convergentă. Țara noastră combină una dintre cele mai mari rate de proprietate a locuințelor din Uniunea Europeană cu o supraaglomerare severă și o ofertă foarte limitată de locuințe sociale. Vizita la București le va oferi colegilor mei o perspectivă directă asupra decalajului dintre drepturile formale la locuințe și realitățile de pe teren. De asemenea, le va permite să examineze structurile specifice de ocupare a proprietății care caracterizează sistemele de locuințe din Europa Centrală și de Est, precum și domeniul de aplicare și limitele inițiativelor finanțate de UE în abordarea nevoilor privind locuințele’, a explicat Georgiana Teodorescu după validarea misiunii în cadrul Conferinței Președinților, cel mai înalt for decizional al Parlamentului European (PE).
Sistemul de locuințe din România continuă să reflecte schimbările structurale profunde care au urmat sfârșitului socialismului. În 2024, 94,4% dintre cetățenii români erau proprietari de locuințe, cea mai mare rată din blocul comunitar, comparativ cu o medie UE de 68%, se notează în comunicat.
‘Această rată excepțional de ridicată a proprietarilor de locuințe este în mare măsură o moștenire a privatizării în masă a locuințelor publice după 1989. Procesul a redus dramatic rolul locuințelor sociale, ponderea din fondul național de locuințe scăzând de la peste 30% la mai puțin de 2%. Avem în România un sistem de locuințe cu o piață de închirieri foarte limitată și un fond de locuințe sociale care rămâne extrem de redus în raport cu cererea. În 2022, doar 16.290 de unități sociale erau disponibile la nivel național, comparativ cu peste 40.000 de cereri depuse. Bucureștiul se confruntă cu un decalaj la fel de semnificativ între cerere și ofertă’, a adăugat Georgiana Teodorescu.
Rata ridicată de proprietari nu garantează însă locuințe adecvate. În 2024, 40,7% din populația României locuia în unități supraaglomerate, a doua cea mai mare rată de supraaglomerare din UE după Letonia și de peste două ori mai mare decât media UE de 16,9%.
‘Aceste cifre evidențiază diferența dintre proprietate și accesul la locuințe adecvate, accesibile și decente. De asemenea, demonstrează importanța de a privi dincolo de statisticile legate de ocuparea unei locuințe pentru a înțelege condițiile reale de viață ale gospodăriilor. Misiunea europarlamentară la București va oferi, așadar, o oportunitate de a evalua modul în care structura fondului imobiliar din România afectează accesul la locuințe adecvate, în special pentru gospodăriile care se confruntă cu vulnerabilitate socioeconomică, și de a examina modul în care politicile naționale și europene pot ajuta la abordarea decalajelor persistente dintre drepturile la locuințe, disponibilitate și condiții de viață’, a mai explicat eurodeputata AUR.
