Este o formă de terapie socială, spun unii. O farsă pe fond economic, susțin alții.
Cu o rată a șomajului de 16,5% în rândul tinerilor sub 25 de ani, generația post-pandemie caută soluții pentru a nu fi judecată. Nimeni nu vrea întrebări de genul „Unde lucrezi acum?”, iar părinții – mai ales în cultura asiatică tradițională – așteaptă performanță, nu pauze de carieră. Așa au apărut aceste companii care vând iluzia normalității. Oferă mese calde, birouri dotate cu Wi-Fi, întâlniri fictive și chiar „șefi” pentru cei care vor o experiență completă, aflăm din El Pais.
„Nu mai suportam întrebările sau așteptările. Am renunțat la job și am ales o rutină fără presiuni,” scrie Zonghua, o fostă angajată din domeniul financiar, pe o rețea socială locală. E plătită lunar cu 400 de yuani pentru a sta într-un birou în care nu are de bifat nicio sarcină reală. Dar simte că „aparține” din nou unei structuri.
Pe Xiaohongshu, echivalentul chinezesc al Instagramului, fenomenul a explodat. Hashtag-uri precum #biroudefake sau #lucrezfărăjob atrag milioane de vizualizări și comentarii. Unele clipuri prezintă scene amuzante: tineri care își pregătesc speech-uri pentru întâlniri fictive sau care mimează o revoltă de echipă împotriva „managementului” pentru senzații tari.
Dar nu toată lumea pare amuzată. Psihologii și economiștii avertizează că această cultură a simulării poate croniciza evitarea realității și duce la o amânare periculoasă a reintegrării în câmpul muncii.
