Meta cere consimțământ pentru reclame personalizate. Derutați, utilizatorii români răspund cu postări virale.
Meta, compania care deține Facebook și Instagram, a început notificarea utilizatorilor din Uniunea Europeană pentru a le cere acordul explicit în vederea prelucrării datelor personale în scopuri publicitare. Cei care aleg să folosească platformele gratuit trebuie să accepte afișarea reclamelor personalizate, bazate pe activitatea lor online și informațiile colectate de pe toate conturile administrate împreună.
În România, noua solicitare a stârnit confuzie și neliniște. Pe Facebook circulă un text viral în care utilizatorii sunt îndemnați să își exprime refuzul de a permite platformei utilizarea datelor personale. Ce scapă multora este faptul că refuzul presupune automat trecerea la un model cu plată.
Pentru a evita procesarea datelor și afișarea de reclame, utilizatorii pot opta pentru un abonament fără reclame, care costă 5,99 euro pe lună pentru un cont. Pentru fiecare cont suplimentar, se adaugă încă 4 euro. Costurile sunt valabile doar dacă abonamentul este achiziționat direct prin site-urile Facebook sau Instagram; în aplicațiile mobile, tarifele pot fi mai mari din cauza comisioanelor magazinelor de aplicații.
Meta subliniază că utilizatorii își pot modifica oricând preferințele privind publicitatea și pot ajusta nivelul de personalizare al reclamelor. De asemenea, consimțământul poate fi retras în orice moment, iar procesarea datelor este realizată conform normelor europene de protecție a datelor (GDPR).
Mecanismul de alegere introdus de Meta a fost interpretat greșit de unii români, care au asociat solicitarea cu o tentativă de „ocolire” a dreptului la confidențialitate. Un val de postări în care utilizatorii își exprimă refuzul de a le fi folosite datele a împânzit rețelele sociale, deși aceste mesaje nu au valoare juridică și nu influențează în niciun fel politica Meta.
Această situație scoate în evidență, încă o dată, dificultatea companiilor de tehnologie în a comunica eficient noile norme privind datele personale, dar și neîncrederea profundă a utilizatorilor în procesele de profilare digitală.
