Şefa în exerciţiu a Guvernului danez Mette Frederiksen a fost însărcinată să poarte negocieri cu toate partidele în vederea formării unui nou Guvern, a anunţat Curtea regatului scandinav miercuri, la o zi după alegeri legislative în care social democraţii premierului s-au clasat primii, însă fără o majoritate clară, relatează AFP.
După ce s-a întâlnit cu cele 11 formaţiuni alese în Parlament marţi, regele a desemnat-o pe Frederiksen să poarte negocieri în vederea degajării unei manjorităţi.
Ea va încerca, mai întâi, să formeze o coaliţie de stânga, cu două formaţiuni, Partidul Popular Sociailist (SF) şi De Radikale (centru-stânga), a anunţat într-un comunicat Curtea.
Blocul de stânga, din care fac parte cinci formaţiuni, inclusiv social-democraţii, a obţinut 84 de mandate.
Dreapta şi extrema dreaptă au obţinut, la rândul lor 77 de mandate.
38 DIN 179 DE MANDATE
Moderaţii ministrului de Externe în exerciţiu Lars Løkke Rasmussen au obţinut 14 mandate şi vor juca roulul de arbitru.
Social-democraţii – care au obţinut cel mai slab rezultat din 1903 încoace – rămân cel mai mare partid, cu 38 dintre cele 179 de mandate în Parlament.
Danish PM’s left-wing bloc wins election after Greenland rift with Trump
The Social Democrats, led by Prime Minister Mette Frederiksen, finished first in Denmark’s general election but had their worst result since 1903 and the left-wing bloc failed to secure a majority.… pic.twitter.com/Sfa1XbbgyC
— AFP News Agency (@AFP) March 25, 2026
În ultimii patru ani, social-democraţii au codus o coaliţie dreapta-stânga, însă această configurare nu mai este acceptată de către liberali, a căror intrare în Guvern a erodat susţinerea electorală.
”Cel mai probabil, fără dubii Mette Frederiksen rămâne premier”, a declarat AFP un profesor de Ştiinţe Politice la Universitatea din Aarhus, Rune Stubager.
”Însă acest lucru rămâne incert în măsura în care Lars Løkke Rasmussen (centru) va încerca să obţină şi el acest post”, deşi acesta susţine contrariul, a adăugat el.
Mette Frederiksen şi-a prezentat demisia regelui miercuri dimineaţa.
”Un scrutin haotic s-a soldat cu mulţi perdanţi, puţini satisfăcuţi şi un mare învingător, Lars Løkke Rasmussen”, rezumă pe prima pagină cotidianul Politiken.
Acest veteran al politicii daneze – de două ori premier în trecut – poate face o majoritate de stânga sau de dreapta ori poate încerca să formeze o coaliţie în jurul său, potrivit unor comentatori.
”PROCES ÎNDELUNGAT”
Danezii se pregătesc astfel de negocieri îndelungate în vederea formării unui Guvern.
În 2022, negocierile au durat şase săptămâni.
”Este un proces îndelungat, ceea ce înseamnă că Guvernul nu va fi format şi că va fi destul de greu să se adopte legi în această perioadă”, deplânge un inginer, Jesper Dyrfjeld Christensen, în vârstă de 54 de ani.
Prin prezenţa a 12 partide în Parlament, peisajul politic este extrem de fragmentat, însă Danemarca este bine obişnuită cu guverne moniritare.
”Într-o anumită măsură, aşa funcţionează politica daneză. Ai un Guvern minoritar situat la centru care, în anumite subiecte, formează o majoritate cu stânga, iar în altele, majorităţi cu dreapta”, explică politologul Rune Stubager.
Negocierile între partide urmează să se concentreze asupra problemelor economice şi pensiilor, poluării şi imigraţiei.
Partidul Poporului danez (extrema dreaptă tradiţională) a obţinut un scor bun, de 9,1% şi şi-a triplat mandatele faţă de ultimele alegeri.
Însă cele trei formaţiuni împotriva migraţiei însumează 17%, un scor stabil al dreptei populiste daneze de aproximativ 20 de ani.
Insulele Feroe şi Groenlanda trimit fiecare câte doi deputaţi la Copenhaga.
Insulele Feroe i-au reales pe cei doi parlamentari din fostul Legislativ, câte unul în fiecare bloc, însă groenlandezii au votat cu formaţiunea de stânga şi cu Partidul Naleraq, care susţine o independenţă rapidă a acestui teritoriu autonom faţă de Danemarca.
