Mihai Jurca, şeful Cancelariei premierului, a declarat luni că Programul SAFE are ca principal obiectiv dezvoltarea industriei europene de apărare şi asta implicit înseamnă şi dezvoltarea industriei româneşti de apărare. În cadrul programului, România a depus o aplicaţie a cărei valoare este de 16,6 miliarde euro, a doua aplicaţie ca şi valoare din totalul celor depuse.
Şeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a declarat luni într-o conferinţă de presă că Acţiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) este un program de finanţare prin credite pe care Comisia l-a lansat în mai 2025 şi în care România a depus o aplicaţie a cărei valoare este de 16,6 miliarde euro, a doua aplicaţie ca şi valoare din totalul celor depuse.
”Dacă vorbim de SAFE, ca şi obiectiv, acesta a fost gândit de Comisia Europeană pentru a întări industria de apărare europeană şi, desigur, pentru a face ca sistemul de apărare european să fie mult mai solid într-un termen relativ scurt. Până în anul 2030, propunerea este ca toate sumele pe care Comisia le-a alocat din SAFE să fie cheltuite de fiecare stat membru care a depus un plan national. Vorbim de un buget total de 150 de miliarde iar avantajul pe care noi îl avem, ca şi ţară, este faptul că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având categoria BBB şi, de asemenea, este un credit pe 45 de ani cu 10 ani perioadă de graţie. Asta înseamnă că până în 2035 nu se vor face niciun fel de plăţi, pe rate, urmând ca din 2035 încolo să se facă plăţile pentru ratele şi sumele alocate”, a precizat Jurca.
Şeful Cancelariei premierului a mai afirmat că mecanismul are ca şi principal obiectiv dezvoltarea industriei europene de apărare şi asta implicit înseamnă şi dezvoltarea industriei româneşti de apărare care este, de asemenea, şi obiectivul principal pe care îl au, prin programul şi planul pe care l-au depus.
”Având o perioadă extrem de scurtă de timp, până în 2030 până la care putem să facem aceste achiziţii, vorbim de o serie de măsuri şi cea mai importantă recomandare pe care Comisia a făcut-o este ca achiziţiile prin programul SAFE să se facă în comun. Asta înseamnă să avem achiziţii pe diferite programe sau pe diferite categorii de proiecte, în comun cu alte state membre ale Uniunii Europene”, a subliniat Mihai Jurca.
El a mai spus că o altă componentă importantă este condiţia ca 65% din produsele pe care le vom achiziţiona prin acest program să fie produse în Europa şi, pe lângă acest lucru, componenta de software sau componenta critică a oricărui echipament sau program să fie deţinută cu autonomie totală de către statul membru care face achiziţia.
”Cu alte cuvinte, orice echipament orice soft care însoţeşte un echipament ar trebui să fie predat în totalitate statului membru, astfel încât, într-o situaţie limită, ele să poată fi reorganizate într-o manieră de colaborare comună sau să poată fi adaptate unor situaţii tehnice noi”, a completat Mihai Jurca.
Şeful Cancelariei premierului a mai declarat că în noiembrie România a depus programul naţional care a fost aprobat în prealabil de CSAT, care are un buget total de 16,8 miliarde.
”Obiectivul principal pe care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face atât prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare dar acest lucru se poate face în special şi cu industria privată din România şi aici mă gândesc la companii care astăzi poate nu activează în domeniu militar sau care nu au activitate în domeniu total dar care, într-o situaţie în care în România s-ar produce mai multe echipamente din zona militară sau cu aplicare duală, vor putea să intre în noi lanţuri de producţie şi de furnizare”, a menţionat Jurca.
El a arătat că, pentru echipamente militare şi cu specificaţii militare îşi doresc ca prin acest program o măsură sau un procent cât mai mare din produse, sigur, acele care pot fi produse în România, să se producă pe teritoriu naţional prin companii publice sau private din România.
”Dacă vorbim de sumele pe care noi le avem astăzi în aplicaţie şi pe care Comisia le-a aprobat, vorbim de 4,2 miliarde care sunt alocate pentru infrastructura duală. Un element important pe care îl menţionez este că acest program finanţează şi infrastructura duală şi vorbim de cele două capete de autostradă Paşcani-Siret, Paşcani-Ungheni, care vor fi finanţate din acest mecanism şi aici avem o alocare de 4,2 miliarde de euro. Sunt componente de infrastructură extrem de importante, nu doar pentru dezvoltarea acelei zone, sunt componente extrem de importate şi pentru mobilitatea militară. Avem 9,6 miliarde alocaţi Ministerului Apărării Naţionale şi avem 2,8 miliarde de euro alocate Ministerului Apărării şi zonei de apărare civilă, cât şi instituţiilor din zona de siguranţă şi securitate naţională”, a spus Jurca.
El a afirmat că după alocarea pe care Comisia Europeană a făcut-o României de 16,6 miliarde undeva în perioada septembrie-noiembrie au fost făcute 3 vizite de lucru astfel încât să putem să calibrăm şi să pregătim aplicaţia ca ea să poată fi aprobată în cel mai scurt timp.
”În noiembrie am creat un grup de lucru interinstituţional pentru ca toate elementele ce ţin de această aplicaţie să fie realizate de cei care până la urmă vor şi beneficia de echipamentele din program şi pentru că în mai 2025 Cancelaria a fost desemnată printr-o decizie CSAT să coordoneze acest program noi am avut misiunea de a le pune într-o singură aplicaţie, de a le pune într-o documentaţie aşa cum a prezentat Comisia Europeană, astfel încât să poată fi trimisă şi mai apoi aprobată. La 15 ianuarie, Comisia a anunţat aprobarea primului val de finanţare din care a făcut parte şi România şi în continuare Consiliul European urmează să adopte deciziile pentru punerea în aplicare. Urmează, cel mai probabil, să finalizăm acordurile de împrumut în următoarele săptămâni, sperăm noi cât mai curând, astfel încât procedurile care urmează să fie făcute de fiecare minister în parte să poată fi derulate în cel mai scurt timp”, a explicat Jurca.
”Cred că România a reuşit o performanţă notabilă de a depune o aplicaţie care a fost trecută foarte rapid prin filtru de evaluare şi a fost apropată rapid. E o chestiune care se datorează acestui grup de lucru, tuturor colegilor care au lucrat acolo. Le mulţumesc şi colegilor din cancelarie care au asigurat secretariatul pentru acest grup de lucru”, a arătat Mihai Jurca.
