Mihai-Răzvan Negulescu, candidat pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, afirmă, referitor la comunicarea publică a DIICOT, că aceasta are de suferit şi că aproape că nu există. El a precizat că pe pagina de internet a instituţiei apar comunicate cu acţiunile procurorilor, dar că acolo cel mai adesea nu se uită nimeni.
Mihai-Răzvan Negulescu a declarat, joi, la interviul pentru ocuparea uneia dintre cele două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cum poate fi rezolvată problema demotivării unei părţi a procurorilor DIICOT.
”Rezolvarea problemei din punctul meu de vedere are legătură cu poate singura direcţie care merită cel mai mult îmbunătăţită raportat la actualul management şi mă refer la comunicarea publică. Şi în ce sens comunicarea publică ar putea să aibă efecte cu privire la demotivare şi la resursa umană? Din punctul meu de vedere, procurorul DIICOT este un procuror motivaţional. Procurorul motivaţional este acela care în momentul în care se înscrie la concurs, este structurat pentru a face anchete de competenţa DICOT. Ştie că vor exista nenumărate nopţi în care se va trezi la 4, pentru că în cadrul DIICOT procurorii încă merg la percheziţii în dosarele mari”, a afirmat Mihai-Răzvan Negulescu.
El a precizat că în prezent comunicarea publică desfăşurată de DIICOT aproape că nu există.
”Din punctul meu de vedere, la acest moment comunicarea publică desfăşurată de DIICOT are de suferit, fiind aproape de a nu exista. Vreau să fiu foarte clar când spun aceste lucruri că nu are nicio legătură cu colegele noastre care cu eforturi fac faţă oricăror solicitări de compunere de comunicate, numai că aceste comunicate apar pe o pagină de internet a instituţiei pe care cel mai adesea nu se uită nimeni”, a explicat Mihai-Răzvan Negulescu.
El a explicat cum vede că s-ar putea face o comunicare mai eficientă.
”Va trebui la nivel central, făcută de la cel mai înalt nivel, bineînţeles cu respectarea drepturilor inculpaţilor, ale victimelor şi cu respectarea ghidului de bune practici instituit de CSM în materie de comunicare. Va trebui făcută cu privire la dosarele de impact instrumentate de către procurorul direcţiei şi va trebui făcută în mod integrat în sensul că comunici momentul acţiunii când se iau măsurile preventive, comunici momentul trimiterii în judecată a dosarului, comunici momentul condamnării definitive a aceluiaşi număr de inculpaţi şi cu confiscările care vor fi puse pe bunurile pe care aceştia le-au deţinut”, a transmis Mihai-Răzvan Negulescu.
El consideră că în acest mod dispar şi comentariile că un dosar a stat prea mult la parchet.
”În acest fel, în primul rând, îţi justifici sau îi comunici populaţiei activitatea pe care o întreprinzi şi nu mai există nici comentarii de genul dosarul a stat prea mult la parchet, ba nu dosarul a stat prea mult la instanţă, de aceea s-a prescris şi totodată dai şi satisfacţie procurorului de caz. Îţi întăreşti imaginea Iar întărirea imaginii, după părerea mea, va avea o consecinţă directă în mărirea bazinului de procurori care vor să vină să lucreze alături de tine pentru a obţine rezultate vizibile la nivel naţional şi la nivel local”, a mai afirmat Mihai-Răzvan Negulescu.
