Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, a pus în prim-plan, într-o ediţie specială a emisiunii Viitor pentru România, de la Prima News,una dintre cele mai importante teme pentru viitorul educaţiei: autonomia reală a comunităţilor educaţionale şi capacitatea acestora de a se autogestiona.
„Este extrem de important să susţinem autonomia (…) şi capacitatea de a se autogestiona, de a lua deciziile cele mai bune în funcţie de realităţile locale”, a subliniat Costoiu, atrăgând atenţia că excesul de centralizare rămâne o frână pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ.
De la centralizare la autonomie – o schimbare începută în anii ’90
În intervenţia sa, Mihnea Costoiu a făcut o paralelă între sistemul hipercentralizat din perioada comunistă şi începuturile reformei din anii ’90, asociate cu mandatul profesorului Liviu Maior.
El a explicat că acea perioadă a însemnat o deschidere fără precedent către autonomie universitară, un concept care astăzi pare firesc, dar care atunci era revoluţionar.
„Abia acum încercăm să ne apropiem de autonomia despre care se vorbea atunci”, a spus rectorul Politehnicii, sugerând că multe dintre ideile de atunci sunt încă în curs de implementare reală.
Deciziile locale, soluţia pentru un sistem mai eficient
Unul dintre cele mai clare mesaje ale intervenţiei sale a fost legat de nevoia de descentralizare reală, nu doar declarativă.
Costoiu a insistat că şcolile şi universităţile trebuie să aibă libertatea de a decide în funcţie de contextul local – fie că vorbim despre colaborarea cu mediul economic, implicarea autorităţilor locale sau nevoile elevilor.
„Este imperios necesar să avem încredere în colegii noştri (…) deciziile locale trebuie luate local”, a punctat acesta.
În opinia sa, rolul ministerului ar trebui să fie acela de a stabili direcţiile generale, nu de a controla fiecare detaliu din teritoriu.
Liviu Maior – un model de dialog şi viziune
Intervenţia rectorului a fost marcată şi de o notă personală, evocând figura profesorului Liviu Maior, fost ministru al Educaţiei.
Costoiu l-a descris ca fiind „un om cald, de foarte bună calitate morală”, dar şi un lider care a avut capacitatea rară de a aduce împreună oameni şi idei diferite.
El a amintit că una dintre marile calităţi ale lui Liviu Maior a fost tocmai această deschidere către dialog şi cooperare, inclusiv în momente dificile, când sistemul educaţional trecea prin transformări majore.
Autonomie şi responsabilitate – direcţia pentru viitor
Un alt punct esenţial subliniat de Mihnea Costoiu a fost faptul că autonomia nu poate exista fără responsabilitate.
În viziunea sa, educaţia trebuie să funcţioneze ca un ecosistem în care comunităţile locale, profesorii, părinţii şi mediul economic colaborează activ, nu doar execută decizii venite de sus.
Moştenirea lăsată de Liviu Maior – aceea a unui sistem deschis, conectat la valorile europene şi bazat pe dialog – rămâne, în opinia rectorului, un reper esenţial pentru reformele actuale.
