Era trecut de prânz când terasa restaurantului Marlow, primul local britanic de fine dining din Monaco, era plină, iar promenada Prince Jacques, o alee pietonală de 800 de metri care înconjoară Mareterra, era animată de părinţi cu cărucioare şi alergători. Privind spre marea albastră şi promontoriul Roquebrune-Cap-Martin, greu de crezut că acum şase luni era un şantier neterminat, iar acum opt ani era doar Marea Mediterană.
Proiectul Mareterra, în valoare de 2 miliarde de euro, lansat în decembrie 2024, este răspunsul Monaco la o veche provocare: cum să se extindă când nu mai există teren disponibil? Cartierul s-a construit pe 18 chesoane uriaşe din beton, de 10.000 tone fiecare, aşezate pe fundul mării, care funcţionează ca diguri pentru protecţie.
În interiorul uneia dintre aceste structuri, La Grotte Bleue, lumina soarelui pătrunde prin deschideri verticale, oferind o nuanţă albastră spaţiului. Aceste camere Jarlan, situate deasupra liniei apei, permit valurilor să intre şi să iasă, disipând energia acestora astfel încât furtunile de 100 de ani să nu afecteze cartierul.
„Asta înseamnă că, chiar şi în timpul furtunilor de 100 de ani, acestea nu se vor ridica prea sus şi nici nu vor scufunda [Mareterra]”, a declarat Guy Thomas Levy-Soussan, directorul general al SAM L’Anse du Portier, dezvoltatorii Mareterra, în timp ce stăteam în La Grotte Bleue, așa cum este denumit acest spaţiu, numit după Grota Albastră din Capri. „Când soarele străluceşte dimineaţa prin deschiderile din camera Jarlan, spaţiul are o nuanţă uşor albastră”, a spus el, explicând alegerea numelui.
Recuperarea terenurilor nu este o noutate în Monaco, una dintre cele mai mici şi dens populate ţări din lume. De-a lungul secolelor, principatul a extins teritoriul cu 25%, inclusiv zone precum Larvotto sau Fontvieille. Mareterra adaugă încă 3% din suprafaţa totală şi cuprinde blocuri rezidenţiale, vile, un port de agrement, spaţii comerciale şi trei hectare de spaţiu public.
Proiectul respectă angajamentul principatului de neutralitate climatică până în 2050, fiind dotat cu 9.000 mp de panouri solare, 200 de staţii de încărcare pentru maşini electrice şi peste 800 de copaci plantaţi, creând cel mai verde colţ al Monaco.
În plus, s-a avut grijă şi de mediul marin. Pentru a proteja ecosistemul, 384 mp de Posidonia oceanica, o iarbă de mare protejată de UE, a fost transplantată cu o tehnică inovatoare care a permis mutarea plantei împreună cu rădăcinile şi sedimentele, pentru a minimiza impactul asupra mediului marin.
„De obicei, transportăm plantele de Posidonia una câte una”, a explicat Sylvie Gobert, oceanolog la Universitatea Liège din Belgia, implicată în proiect. „Ceea ce este în cele din urmă inovator este că am luat Posidonia, împreună cu întregul său ecosistem de rădăcini şi aproximativ un metru cub de sedimente”.
Pentru Monaco, Mareterra nu este sfârşitul poveştii. „Pentru Prinţul Albert, dacă nu există construcţii, ţara este în impas”, a declarat Nancy Heslin, cofondatoare a Carob Tree Publishing, care l-a intervievat pe Prinţul Albert de mai multe ori. „Ţara va căuta întotdeauna să continue să îşi extindă teritoriul”.
