Ministerul Energiei anunţă, luni, că 2025 este anul în care România ţinteşte 2500MW noi în sistemul energetic, cu investiţii precum Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari şi proiectele private cofinanţate prin PNRR, ministrul energiei, Sebastian Burduja, precizând că România se află în faţa unui an decisiv pentru sectorul energetic.
Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, afirmă că ”România se află în faţa unui an decisiv pentru sectorul energetic şi avem motive să fim optimişti în ceea ce priveşte finalizarea unor proiecte importante, iar fiecare MW nou în sistem va însemna şansa unor facturi mai mici la energie pentru români şi pentru companiile româneşti.”
Ministerul Energiei face o trecere în revistă a principalelor investiţii aşteptate în 2025 pentru sectorul energetic naţional şi subliniază că energia trebuie să fie sigura, accesibilă ca preţ şi cât mai curată — în această ordine de priorităţi.
„Energia este inima economiei. Fără energie sigură şi ieftină, nu există un nivel de trai decent şi nici dezvoltare economică. 2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele şi proiectele confirmă acest lucru. După un record al ultimului deceniu în 2024, cu 1200MW pe care am reuşit să îi punem în funcţiune, ne propunem să dublăm această performanţă în acest an. Asta înseamnă nu doar capacităţi noi de producţie, ci şi un pas important spre independenţa energetică a ţării noastre. Sunt proiecte mature, pentru care accelerăm ritmul de implementare”, precizează ministrul.
Potrivit lui Burduja, soluţia pentru facturi mai mici nu este intervenţia constantă a statului pe piaţă, ci creşterea capacităţii de producţie de energie. Aceasta este misiunea noastră, iar pentru asta avem nevoie de un parteneriat onest şi serios cu mediul privat”.
Proiectele majore pentru 2025, potrivit Ministerul Energiei, sunt:
1.Finalizarea centralei pe gaz de la Iernut – 430MW de producţie în bandă, un proiect strategic deblocat la începutul actualului mandat. Termen estimat: iunie 2025.
2.Punerea în funcţiune a hidrocentralei Răstoliţa – 30MW de capacitate flexibilă, utilă pentru acoperirea vârfurilor de consum.
3.Centrala în cogenerare de la Năvodari – 80MW pe gaz, un proiect modern şi mult aşteptat.
4.Proiecte private finanţate prin PNRR – Estimăm punerea în funcţiune a 1200-1500MW din surse regenerabile şi alte capacităţi moderne. 5.Termocentrala pe gaz de la Mintia – Primii 1000MW ar putea fi conectaţi la sistemul energetic naţional până la finalul anului. Este o investiţie strategică naţională, cu o putere instala totală de 1750MW, cea mai mare centrală pe gaz din Europa. Turbinele au fost livrate, şantierul este în execuţie. .
6.Ne aşteptăm şi la dublarea capacităţii de stocare în baterii, până la 400-500MWh, proiecte cofinanţate din PNRR.
”Aceste investiţii vor adăuga minim 2500MW noi la sistemul energetic naţional, dintre care cel puţin 600MW reprezintă producţie în bandă, contribuind semnificativ la securitatea energetică a României. Pentru comparaţie, în zilele bune, producţia instantanee actuală a ţării este de 7-8000MW, după ce în perioada 2009-2022 România a închis peste 7000MW grupuri pe cărbune şi gaz”, subliniază ministerul.
În paralel, România continuă implementarea proiectelor majore, precum exploatarea gazelor din Neptun Deep şi Caragele, dezvoltarea programului nuclear civil românesc şi fabricile de producţie pentru panouri fotovoltaice şi baterii. Anul 2025 vine cu o asumare clară: un sistem energetic mai puternic, capabil să sprijine dezvoltarea economică a României şi să ofere cetăţenilor acces la energie sigură şi accesibilă, precizează instituţia.
”Ministerul Energiei îşi reafirmă angajamentul pentru continuarea revoluţiei energetice începute în ultimii ani, cu sprijinul a 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile atrase deja în România, pentru binele tuturor românilor şi competitivitatea companiilor româneşti, mai arată comunicatul.
