România îşi asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic naţional, iar prin contractele semnate luni pe PNRR vom atinge deja 20% din necesarul de stocare al ţării, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, Ministerul Energiei a îndeplinit încă două jaloane din PNRR, pentru capacităţi de stocare în baterii şi producţia de panouri fotovoltaice.
„România îşi asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic naţional, iar prin contractele semnate azi pe PNRR vom atinge deja 20% din necesarul de stocare al ţării. Mai mult, prin finanţarea fabricii de panouri fotovoltaice de la Bârlad cu 33 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, începem revitalizarea industriei româneşti în contextul tranziţiei energetice”, a declarat Sebastian Burduja, citat în comunicat.
Ministrul Energiei a semnat luni, 4 noiembrie 2024, mai multe contracte de investiţii cheie pentru securitatea energetică a României.
Potrivit sursei citate, cinci proiecte semnate luni susţin stocarea energiei în baterii, parte din Apelul de Proiecte PNRR/2022/C6/M Energie şi contribuie cu o capacitate totală de 791,48 MWh.
Sprijinul nerambursabil este în valoare de peste 30 milioane de euro, bani asiguraţi prin PNRR.
„Este esenţial să ne asigurăm că, în viitor, sistemul energetic poate face faţă cererii în orele de vârf, asigurând stabilitatea sistemului energetic naţional şi permiţându-ne să beneficiem de energia verde produsă de parcurile solare şi eoliene şi atunci când nu străluceşte soarele sau nu bate vântul. Cu cat adăugăm mai mulţi MW în capacităţi de producţie de energie verde, deci intermitentă, cu atât mai mare este nevoia de stocare. Toate aceste investiţii se vor vedea în anii următori în facturi mai mici pentru români şi pentru companiile din ţara noastră”, a completat ministrul Energiei.
Proiectele semnate includ: Aukera Project Company Delta SRL – Proiect de 299.75 MWh în Gura Ialomiţei, judeţul Ialomiţa, cu un ajutor de stat de 9,89 milioane euro; Baboia Solar Plant SRL – Proiect de 121.92 MWh în Ogrezeni, judeţul Giurgiu, cu un ajutor de 6,05 milioane euro; HQ Plus SRL – Proiect de 79.24 MWh în comuna Sânpaul, judeţul Mureş, cu 4,27 milioane euro; Energy Capital Group SRL – Proiect de 199.13 MWh în satul Iaz, judeţul Caraş-Severin, cu 10,71 milioane euro; HQ Curat SRL – Proiect de 91.44 MWh în comuna Sânpaul, judeţul Mureş, cu 4,93 milioane euro.
„Pe acest apel au fost depuse 118 proiecte. Au fost aprobate 38, sub rezerva încadrării în bugetul măsurii, iar pentru 13 proiecte s-au transmis deja notificările de precontractare. Aceste 13 proiecte au o valoare totală a ajutorului de stat solicitat de 73,759,052.16 euro si o capacitate instalată totală de cca 1575 MWh”, se menţionează în comunicat.
Tot luni, ministrul Energiei a semnat „un contract istoric” pentru sprijinirea producţiei de panouri fotovoltaice în ţara noastră. Prin apelul I 4.3, Sprijinirea investiţiilor în întregul lanţ valoric al celulelor şi panourilor fotovoltaice, au fost depuse cinci proiecte, dintre care trei au fost aprobate şi vor beneficia de un ajutor total de 47,79 milioane euro pentru o capacitate de 1.779 MW/an.
De asemenea, conform comunicatului, în data de 4 noiembrie 2024 a fost semnat un contract cu Heliomit SRL pentru construirea unei fabrici de panouri fotovoltaice la Bârlad, judeţul Vaslui, cu un ajutor de stat de 32,92 milioane euro şi o capacitate de 1.500 MW/an.
„Tranziţia energetică include provocări, dar şi oportunităţi pe măsură. Miliardele de euro pe care am reuşit să le atragem pentru investiţii în parcuri solare noi trebuie să rămână cât mai mult în România. De aceea, e o mare bucurie să putem finanţa o fabrică mare de panouri fotovoltaice la Bârlad, în judeţul Vaslui, cu o capacitate de 1500MW. Este a doua astfel de investiţie finanţată de ministerul energiei din PNRR, după cea din Sfântu Gheorghe. A început astfel revitalizarea industriei româneşti, iar ambiţia este nu doar să nu mai importăm toate aceste echipamente din alte zone, ci să facem din România furnizor de calitate pentru întreaga piaţă europeană. Sprijinul de aproape 33 de milioane de euro va însemna locuri de muncă, salarii competitive într-o zonă mai puţin dezvoltată a ţării şi şansa României de a beneficia din plin de tranziţia energetică spre un viitor cu energie mai sigură, mai accesibilă şi mai verde. Toate aceste contracte semnate cu succes sunt meritul beneficiarilor care şi-au asumat investiţiile, dar şi meritul unei echipe de super-profesonisti de la ministerul energiei, oameni minunaţi cărora le mulţumesc pentru ceea ce fac în fiecare zi”, a mai spus Sebastian Burduja. AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
