Agenţia de rating S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la niveul „BBB-/A-3″, în urma organizãrii unui comitet ad-hoc privind situaţia ţãrii noastre, menţinând încadrarea în categoria recomandatã investiţiilor, anunţă Ministerul Finanţelor, subliniind că ”S&P confirmã progresele fiscale în 2026, inclusiv reducerea deficitului bugetar în primul trimestru şi efectele mãsurilor de consolidare adoptate anterior”, dar şi că factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027.
”Agenţia internaţionalã de evaluare financiarã S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3″, atât pentru datoria pe termen lung, cât şi pentru cea pe termen scurt. Acţiunea de rating a fost una neplanificatã, fiind în afara calendarului anunţat la începutul anului, motivul fiind evenimentul special cauzat de dizolvarea guvernului de coaliţie în urma votului de neîncredere din Parlamentul României. Urmãtoarea publicare programatã de cãtre agenţie privind ratingul suveran al României este 2 octombrie 2026”, precizează Ministerul Finanţelor.
Conform instituţiei, ”evaluarea S&P reflectã atât provocãrile economice şi politice actuale, cât şi faptul cã România a început sã livreze rezultate în procesul de consolidare fiscalã în primul trimestru din 2026, precum reducerea gradualã a deficitului şi a dezechilibrelor macroeconomice”, iar perspectiva negativã reflectã opinia agenţiei privind menţinerea riscurilor ridicate în urmãtoarele 6-12 luni privind implementarea consolidãrii finanţelor publice ale României şi reducerea deficitelor sale externe.
”Agenţia apreciazã mãsurile de consolidare fiscalã care au condus la reducerea deficitului bugetar la aprox. 1% din PIB în primul trimestru al anului curent, un nivel aproape la jumãtatea celui înregistrat anul trecut, consolidarea fiind susţinutã atât de veniturile încasate suplimentar ca urmare a creşterii taxelor şi impozitelor cât şi un control mai strict al cheltuielilor. Estimarea agenţiei pentru deficitul bugetar este de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa”, transmite ministerul.
„Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, desi un aspect îmbucurãtor, atrage atenţia asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor faţã de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat cã poate implementa politici curajoase şi eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscalã, evoluţiile actuale de pe scena politicã fiind urmãrite cu atenţie atât de agenţiile de rating, cât şi de investitori, menţinerea unui rating recomandat investiţiilor fiind o certificare a faptului cã România este pe o traiectorie pozitivã, fiind de altfel subliniatã execuţia bugetarã aferentã primului trimestru. Totuşi, trebuie sã fim foarte atenţi, poziţia rating-ului fiind una vulnerabilã cu o perspectivã negativã, menţinerea traiectoriei de ajustare precum şi absorbţia fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE si fondurilor de coeziune fiind necesare pentru pãstrarea gradului investiţional”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit raportului, România a înregistrat o îmbunãtãţire a performanţei fiscale în prima parte a anului 2026, pe fondul mãsurilor de consolidare adoptate în 2025 şi al creşterii veniturilor bugetare. S&P noteazã cã deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, ceea ce reprezintã un semnal pozitiv pentru stabilizarea finanţelor publice.
Un rol important în evaluarea agenţiei îl au şi fondurile europene, considerate esenţiale pentru menţinerea stabilitãţii economice şi susţinerea investiţiilor. România este estimatã sã beneficieze în 2026 de transferuri europene consistente, inclusiv prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã), fonduri care pot acoperi o parte importantã din necesarul de finanţare externã al economiei.
S&P estimeazã cã economia României ar putea traversa o perioadã temporarã de stagnare în 2026, influenţatã inclusiv de evoluţiile din pieţele energetice internaţionale. Pentru anul 2027, este anticipatã o relansare a economiei, fiind previzionatã o creştere economicã de 2,5%, pe fondul implementãrii reformelor şi al accelerãrii investiţiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunãtãţirea indicatorilor macroeconomici şi la reducerea dezechilibrelor externe.
În acelaşi timp, raportul evidenţiazã şi principalele vulnerabilitãţi: deficitul bugetar încã ridicat, nevoile mari de finanţare externã şi riscurile generate de instabilitatea politicã, într-un context regional complicat. S&P avertizeazã cã întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene ar putea pune presiune asupra profilului de risc al României.
S&P noteazã cã situaţia politicã recentã, caracterizatã de dizolvarea coaliţiei guvernamentale, poate crea provocãri pe termen scurt. Agenţia apreciazã cã existã premise pentru menţinerea stabilitãţii instituţionale, notând cã existã un consens politic larg privind necesitatea continuãrii reformelor şi consolidãrii fiscale, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. În acelaşi timp, autoritãţile române sunt responsabilizate sã continue implementarea reformelor structurale necesare pentru atragerea fondurilor europene şi pentru întãrirea disciplinei bugetare, inclusiv în domenii sensibile precum salarizarea în sectorul public şi administraţia publicã.
Agenţia menţioneazã cã factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027 sau un acces limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027, fapt care ar limita perspectivele de creştere ale economiei şi implicit ar amplifica riscurile balanţei de plãţi.
Suplimentar, o retrogradare a ratingului ar putea fi analizatã şi în scenariul unor presiuni externe crescute, respectiv o evoluţie nefastã şi de duratã manifestatã pe piaţa energiei ca urmare a rãzboiului din Orientul Mijlociu, cu implicaţii directe privind aşteptãrile inflaţioniste.
Potrivit agenţiei, o eventualã îmbunãtãţire a perspectivelor ar putea avea loc în condiţiile reducerii semnificative a deficitelor şi relansãrii creşterii economice.
”Agenţia apreciazã mãsurile de consolidare fiscalã care au condus la reducerea deficitului bugetar la aprox. 1% din PIB în primul trimestru al anului curent, un nivel aproape la jumãtatea celui înregistrat anul trecut, consolidarea fiind susţinutã atât de veniturile încasate suplimentar ca urmare a creşterii taxelor şi impozitelor cât şi un control mai strict al cheltuielilor. Estimarea agenţiei pentru deficitul bugetar este de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa”, transmite ministerul.
„Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, desi un aspect îmbucurãtor, atrage atenţia asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor faţã de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat cã poate implementa politici curajoase şi eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscalã, evoluţiile actuale de pe scena politicã fiind urmãrite cu atenţie atât de agenţiile de rating, cât şi de investitori, menţinerea unui rating recomandat investiţiilor fiind o certificare a faptului cã România este pe o traiectorie pozitivã, fiind de altfel subliniatã execuţia bugetarã aferentã primului trimestru. Totuşi, trebuie sã fim foarte atenţi, poziţia rating-ului fiind una vulnerabilã cu o perspectivã negativã, menţinerea traiectoriei de ajustare precum şi absorbţia fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE si fondurilor de coeziune fiind necesare pentru pãstrarea gradului investiţional”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit raportului, România a înregistrat o îmbunãtãţire a performanţei fiscale în prima parte a anului 2026, pe fondul mãsurilor de consolidare adoptate în 2025 şi al creşterii veniturilor bugetare. S&P noteazã cã deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, ceea ce reprezintã un semnal pozitiv pentru stabilizarea finanţelor publice.
Un rol important în evaluarea agenţiei îl au şi fondurile europene, considerate esenţiale pentru menţinerea stabilitãţii economice şi susţinerea investiţiilor. România este estimatã sã beneficieze în 2026 de transferuri europene consistente, inclusiv prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã), fonduri care pot acoperi o parte importantã din necesarul de finanţare externã al economiei.
S&P estimeazã cã economia României ar putea traversa o perioadã temporarã de stagnare în 2026, influenţatã inclusiv de evoluţiile din pieţele energetice internaţionale. Pentru anul 2027, este anticipatã o relansare a economiei, fiind previzionatã o creştere economicã de 2,5%, pe fondul implementãrii reformelor şi al accelerãrii investiţiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunãtãţirea indicatorilor macroeconomici şi la reducerea dezechilibrelor externe.
În acelaşi timp, raportul evidenţiazã şi principalele vulnerabilitãţi: deficitul bugetar încã ridicat, nevoile mari de finanţare externã şi riscurile generate de instabilitatea politicã, într-un context regional complicat. S&P avertizeazã cã întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene ar putea pune presiune asupra profilului de risc al României.
S&P noteazã cã situaţia politicã recentã, caracterizatã de dizolvarea coaliţiei guvernamentale, poate crea provocãri pe termen scurt. Agenţia apreciazã cã existã premise pentru menţinerea stabilitãţii instituţionale, notând cã existã un consens politic larg privind necesitatea continuãrii reformelor şi consolidãrii fiscale, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. În acelaşi timp, autoritãţile române sunt responsabilizate sã continue implementarea reformelor structurale necesare pentru atragerea fondurilor europene şi pentru întãrirea disciplinei bugetare, inclusiv în domenii sensibile precum salarizarea în sectorul public şi administraţia publicã.
Agenţia menţioneazã cã factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027 sau un acces limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027, fapt care ar limita perspectivele de creştere ale economiei şi implicit ar amplifica riscurile balanţei de plãţi.
Suplimentar, o retrogradare a ratingului ar putea fi analizatã şi în scenariul unor presiuni externe crescute, respectiv o evoluţie nefastã şi de duratã manifestatã pe piaţa energiei ca urmare a rãzboiului din Orientul Mijlociu, cu implicaţii directe privind aşteptãrile inflaţioniste.
Potrivit agenţiei, o eventualã îmbunãtãţire a perspectivelor ar putea avea loc în condiţiile reducerii semnificative a deficitelor şi relansãrii creşterii economice.
