Ministrul Culturii, András Demeter, a afirmat că pentru a nu mai sta cultura cu mâna întinsă la bugetele de stat sau locale, trebuie realizată o schimbare reală, una de paradigmă fundamentală. El a precizat că toată infrastructura conduce la o singură abordare, o cultură instituţionalizată. Ministrul a explicat că întotdeauna cultura a luat ”firimiturile rămase în urma ospăţului”, după ce banii din buget sunt împărţiţi pentru infrastructură, sănătate, educaţie.
”Din punct de vedere administrativ ar trebui să începem o schimbare reală, nu spun reformă, o schimbare de paradigmă fundamentală pentru ca cultura să nu mai stea cu mâna întinsă la bugetele de stat sau la bugetele locale”, a declarat ministrul Culturii în emisiunea Insider Politic, de la Prima TV.
La remarca potrivit căreia, de fiecare dată. cultura este Cenuşăreasa bugetelor, ministrul a replicat: ”Cauzele sunt multiple şi se datorează în primul rând unei moşteniri, dar moşteniri mult mai vechi, tot ce a însemnat perioada după Al Doilea Război Mondial s-a dus într-un anumit sens. Toată infrastructura cum a fost construită şi prezervată din ‘90 încoace, din păcate, conduce la o singură abordare, o cultură instituţionalizată, o cultură în care întotdeauna altele erau priorităţi, întotdeauna luam firimiturile care au rămas în urma ospăţului după ce au fost servite toate interesele de infrastructură, de ştiinţă, de educaţie, de cercetare, de sănătate şi aşa mai departe şi atunci aceasta este de fapt o moştenire adunată destul de grea care se constituie într-o paradigmă extrem de rigidă”, a mai afirmat ministrul Culturii.
El a declarat că tot timpul cultura aspiră la un procent din PIB şi nu la ceea ce i s-ar cuveni.
”Tu tot timpul aspiri la un procent din PIB în loc să aspiri la altceva. Să aspiri la ceea ce ţi se cuvine. Şi de unde ţi se cuvine? Cultura este un motor economic. Deocamdată doar o parte a culturii, cea privată, este un motor ale cărei efecte economice se văd, sunt măsurabile, pentru că cealaltă parte mai mare, cultura instituţionalizată se pierde în, aşa zisul, serviciu public, în aşa-zisa sferă publică, alături de militari, de medici, de justiţie, de orice care asigură aceste servicii. Ei bine, dacă noi ne imaginăm că tot fondul care se rulează în acest domeniu iese alături de partea privată a culturii, devine vizibilă partea economiei generale, naţionale, din momentul acela putem aborda foarte simplu lucrurile. Cât contribuie cultura la economia ţării într-un an? Atât. Care este procentul care trebuie reinvestit în cultură? Acesta. Şi din momentul acela ai asigurat un circuit firesc, nu mai eşti cu mâna întinsă”, a explicat András Demeter.
