Ministrul ungar al afacerilor externe, Péter Szijjártó, a declarat că discută cu omologii săi din Rusia, Serbia, Israel, Statele Unite şi Turcia atât înainte, cât şi după reuniunile UE pe teme de politică externă, relatează POLITICO.
„Discut nu numai cu ministrul rus de externe, ci şi cu cei din SUA, Turcia, Israel, Serbia şi cu ceilalţi parteneri ai noştri, atât înainte, cât şi după reuniunile Consiliului Uniunii Europene”, a declarat Szijjártó, luni seara, la un miting electoral.
„Situaţia este că în Uniunea Europeană se iau multe decizii care influenţează relaţiile şi cooperarea Ungariei cu alte ţări din afara UE”, a spus el, adăugând: „Despre asta este vorba în politica externă. Poate că spun ceva dur, dar diplomaţia înseamnă să discutăm cu liderii altor ţări”.
Un articol publicat la sfârşitul săptămânii trecute de Washington Post susţinea că Budapesta a menţinut contacte strânse cu Kremlinul pe tot parcursul războiului din Ucraina şi că Szijjártó a folosit pauzele din timpul reuniunilor UE pentru a-şi informa omologul rus despre discuţii.
Duminică, Szijjártó l-a acuzat pe Donald Tusk, premierul polonez, că „răspândeşte minciuni şi ştiri false”, după ce acesta a scris pe X că dezvăluirile despre convorbirile telefonice cu Rusia nu sunt o surpriză. „Aveam suspiciuni în acest sens de mult timp”, a declarat Tusk.
Marţi, premierul polonez, fost preşedinte al Consiliului European, a declarat că Lituania a avertizat cu ani în urmă că oficialii maghiari reprezintă un risc de securitate în cadrul NATO. „Încă din 2019 Lituania a solicitat excluderea delegaţiei maghiare de la o reuniune NATO, afirmând că existau suspiciuni că delegaţia maghiară ar transmite informaţii de cea mai înaltă confidenţialitate către Moscova”, a declarat Tusk reporterilor înaintea unei reuniuni a guvernului.
Vytautas Leskevicius, ambasadorul Lituaniei la NATO între 2015 şi 2020, a declarat pentru Reuters că nu-şi aminteşte să fi cerut excluderea Ungariei, aşa cum a afirmat Tusk.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat luni pentru postul naţional de televiziune că, în 2024, un stat membru al NATO a ridicat îngrijorări similare – pe care le-a descris ca fiind „speculaţii” – potrivit cărora reprezentanţii maghiari transmiteau informaţii de la reuniunile alianţei către Moscova, dând de înţeles că era vorba de Polonia.
Moscova nu a comentat această controversă, deşi acuză frecvent Occidentul că o denigrează cu acuzaţii false.
Sporind polemica, premierul maghiar Viktor Orban a ordonat o anchetă cu privire la ceea ce el a numit interceptarea convorbirilor telefonice ale ministrului său de externe.
Ministrul pentru Europa al Ungariei, János Bóka, a negat, de asemenea, afirmaţiile din articolul Washington Post, declarând pentru POLITICO: „Este vorba de ştiri false care sunt răspândite acum ca o reacţie disperată la faptul că Fidesz (partidul prim-ministrului maghiar Viktor Orbán) câştigă teren în campania electorală”.
Informaţiile sunt „extrem de îngrijorătoare”, întrucât încrederea dintre ţările membre şi instituţiile blocului este fundamentală pentru funcţionarea UE, a comentat luni purtătoarea de cuvânt pentru afaceri externe a Comisiei Europene, Anitta Hipper. Comisia aşteaptă „clarificări” din partea guvernului maghiar, a adăugat ea.
