Ministrul Economiei, Irineu Darău, admite că, în acordul Mercosur, susţinut de România, există riscuri în ceea ce priveşte agricultura, însă spune că ministrul de resort trebuie ”să găsească mijloace” pentru a rezolva eventualele probleme. Darău dezvăluie că, în pofida unei corespondenţe bogate între Ministerul Economiei şi cel al Agriculturii pe subiectul Mercosur, Ministerul Agriculturii nu a transmis niciodată ”studii clare, cu cifre” către cel al Economiei. Darău aminteşte că, de-a lungul anilor, guvernările PSD au susţinut acordul Mercosur, despre care se discută de peste un deceniu, iar în presa vremii erau publicate ”articole triumfaliste, pe bună dreptate”, pe acest subiect.
”Agricultura românească şi producătorii români au nişte probleme şi le ascultăm şi le auzim şi sunt transmise şi la Economie, nu doar la Ministerul Agriculturii, şi nu pot fi ignorate. Sunt probleme acumulate, sunt probleme care ţin de mulţi factori şi care poate ar trebui să fie preocuparea Ministerului Agriculturii pe termen lung şi să şi găsească soluţii. În al doilea rând, chiar cred că este tipul de scandal – în coaliţie mă refer – neprovocat şi absolut inutil, dacă nu contraproductiv. Şi acum vă spun de ce: în primul rând, este o discuţie, unii numără 20, alţii numără 25, alţii numără 30 de ani, despre acest Mercosur. Este vorba despre deschiderea pieţei europene, 450 de milioane, dacă avem Uniunea Europeană, către 260 de milioane din cele cinci ţări din America de Sud. Asta e prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem: vrem aşa ceva? Vrem România în Uniunea Europeană deschisă către 260 de milioane de oameni sau închisă? Vrem România captivă faţă de alte puteri sau vrem România deschisă către alte pieţe?”, a afirmat Irineu Darău, joi seară, la Euronews România.
El a susţinut că acordul Mercosur conţine garanţii pentru agricultori, inclusiv cu o clauză de salvgardare.
”Legat de agricultură, acordul care s-a obţinut prin negociere, privind acele condiţii foarte restrictive, nu doar că este extrem de ambiţios, nu a mai fost un asemenea acord cu asemenea condiţii niciodată. Faptul că sunt garantate indicaţiile geografice, inclusiv 15 din România, faptul că există limitări clare ale liberalizării şi în momentul în care se atinge un procent destul de mic din toate importurile din Uniunea Europeană pe agricultură, e clauza aceea de salvagardare cu 21 de zile garantate ca durată de la notificare când Comisia Europeană trebuie să se exprime şi trebuie să ia o decizie. Înseamnă că Uniunea Europeană sau chiar o ţară, atenţie, chiar şi o ţară singură sau un grup de ţări, poate să notifice Uniunea Europeană, Comisia Europeană, şi în 21 de zile Comisia Europeană repede evaluează situaţia, face analiza şi, dacă există un pericol pentru agricultura europeană sau din acea ţară, poate să oprească importurile. Este cel mai strict şi rapid mijloc de salvagardare care a existat vreodată într-un asemenea acord comercial pe care l-a avut Uniunea Europeană. Avem şi garanţie, tot în acel acord, apropo şi de aceste mijloace de a avertiza, privind pesticidele, privind calitatea produselor, trebuie să respecte normele Uniunii Europeane. Acum trebuie să avem şi un pic încredere în instituţiile noastre sau dacă nu, să ni le corectăm, să ne îmbunătăţim până când intră acordul în vigoare, fie că sunt instituţii româneşti, fie că sunt instituţii europene, să verifice”, a explicat ministrul Economiei.
El a recunoscut importanţa conformităţii produselor agricole care vor fi importate în România din statele sud-americane, însă a spus că, în privind instituţiilor care să verifice aceste aspecte, ”să găsească mijloace, domnul minister al Agriculturii, pentru a se face aceste controale eficiente”.
”Să ştiţi că şi de aceea e un pic de furtună într-un pahar cu apă, de ce? Mai sunt nişte etape. Va mai trece prin Parlamentul European, va trece prin Consiliul European şi va trece prin parlamentele naţionale. E vreun mecanism, e vreo procedură de îmbunătăţit, e un regulament european de dat în plus, să se întâmple în această fereastră de timp. Şi pe lângă toată această paranteză de lucruri care s-au întâmplat pentru a garanta agricultura românească şi europeană, s-au obţinut şi bani în plus în politica de agricultură comună, şi nu puţini. Şi pentru România, şi pentru Uniunea Europeană. Aceasta e povestea, dacă vreţi, despre agricultură. Una reală, cu nişte riscuri. Nişte riscuri despre care ţin să spun. Pentru că totuşi la Ministerul Economiei noi trebuie să luăm sau să propunem decizii care ţin cont de toate aspectele. N-au fost niciodată cuantificate de Ministerul Agriculturii. Există o corespondenţă pe care am citit-o foarte atent înainte să trimit orice fel de notă la Ministerul Afacerilor Externe. Există o corespondenţă lungă între Ministerul Agriculturii şi Ministerul Economiei, pe vremea colegului meu, Radu Miruţă. Niciodată, în ciuda cererilor explicite, nu s-au primit date, studii clare, cu cifre”, a adăugat Irineu Darău.
El a amintit că, de-a lungul anilor, guvernările PSD au susţinut acordul Mercosur, iar în presa vremii erau publicate ”articole triumfaliste, pe bună dreptate”, pe acest subiect.
”Ultimul lucru pe care îl spun despre acest acord pe partea de agricultură, în 2019, când România avea Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi PSD-ul era la guvernare, s-a mers înainte chiar accelerat, chiar am găsit articole triumfaliste, pe bună dreptate, din punctul meu de vedere, că se merge înainte cu Mercosurul. Acum, aceasta e povestea cu agricultura şi, încă o dată, există riscuri, există mecanisme care să le adreseze. Pe industrie, în schimb, beneficiul este uriaş. Am aici cifra: 47 de milioane de euro se plătesc azi pe taxe de către companii româneşti care exportă către aceste ţări. 47 de milioane de euro, din care marea lor parte vor dispărea, nu vor mai trebui să fie plătite. Aici avem impact cuantificat, avem industrii precise în care exporturile se văd mult mai bine”, a subliniat Irineu Darău.
