Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat joi, într-un raport al începutului de mandat, că după promulgarea legii fiscal-bugetare, primul pachet de măsuri de reducere a deficitului, va aştepta propuneri, sugestii, pentru a vedea cum vor implementa aceste măsuri privind redimensionarea burselor şi a normei didactice, cât mai puţin dureros. El a menţionat că a încercat să protejeze în primul rând salariile şi locurile de muncă.
„Adevărul este că, după primul mandat, pe care l-am preluat în condiţii de criză politică, nu mă aşteptam ca următorul să fie chiar mai dificil. Mă gândeam că al doilea mandat va fi, mai degrabă, unul dedicat reformelor. Din păcate, aşteptările nu s-au confirmat, odată cu apariţia acestei crize fiscal-bugetare – o criză atât de gravă, încât pune în pericol, pentru întreaga ţară, inclusiv pentru domeniul nostru, salariile, pensiile, bursele şi ajutoarele sociale. Astfel, acest guvern, aşa cum a spus şi premierul Bolojan – un guvern oarecum de sacrificiu – a fost şi este nevoit să ia măsuri pentru a salva, pe cât posibil, aceste lucruri începând din toamnă”, a declarat ministrul Educaţiei.
Daniel David a precizat că „în primul pachet a fost inclusă şi educaţia, pentru că activităţile din acest domeniu încep în septembrie, odată cu toamna”.
„Cred că primul pachet a avut deja influenţe pozitive, prin decizia ECOFIN, care nu a dus la suspendarea fondurilor europene sau a programelor din PNRR”, a subliniat ministrul.
Ministrul Educaţiei a mai menţionat că legea fiscal-bugetară nu a fost adoptată în formă finală şi nu a fost promulgată de preşedinte, astfel încât nu avea sens să înceapă discuţiile despre măsurile cuprinse în aceasta.
„După adoptarea acestei legi, cu siguranţă vom încerca să găsim o formă de implementare care să ne ajute. Ştiu că măsurile nu sunt populare, dar, cumva, ce am încercat să protejez, în primul rând, au fost salariile, locurile de muncă. Şi atunci ne-am trezit cu cele două măsuri complementare: redimensionarea burselor şi redimensionarea normei didactice. Repet, voi aştepta propuneri, sugestii, pentru a vedea cum putem implementa aceste măsuri cât mai puţin dureros, ca să spun aşa, şi mai ales trebuie să ne amintim că ele sunt măsuri temporare, nu definitive”, a subliniat David.
El a mai spus că a fost „oarecum surprins” de dezbaterile legate de masteratul didactic.
„Pentru că eu mă concentram pe găsirea unor soluţii care să ne asigure, din toamnă, salarii, burse şi finalizarea proceselor precum definitivatul sau titularizarea. Nu am fost atent la emoţiile generate de acest proiect. Vreau să spun foarte clar că proiectul referitor la masteratul didactic este unul impus de actuala lege a educaţiei. Am văzut reacţiile voastre, am simţit emoţiile, iar proiectul a fost propus de o comisie alcătuită din specialişti de la marile universităţi ale ţării – UB, UBB, ASE, Politehnica, Universitatea din Timişoara – oameni de bună credinţă, care au fost nevoiţi să implementeze legea în vigoare. Ce vreau să vă asigur, în calitate de ministru, este că nu am de gând să pun în pericol masteratele de specialitate şi nici să opun masteratul didactic celui de specialitate. Va trebui să găsim o formulă prin care cele două să coexiste”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, acest lucru presupune extinderea perioadei de dezbatere şi organizarea unor consultări. Iar dacă, în urma acestor dezbateri, se va ajunge la concluzia că legea trebuie schimbată, atunci ea va fi modificată, întrucât masteratul didactic şi cel de specialitate trebuie să funcţioneze împreună. Ministrul a mai afirmat că a urmărit şi dezbaterile recente privind presupusa cenzurare a Institutului de Ştiinţă şi Educaţie, o structură aflată în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Daniel David a precizat că acest institut a fost reînfiinţat şi operaţionalizat zilnic, dar într-o altă logică – una folosită în toate ţările din UE.
„Sunt două principii care contează. Primul: orice produs ştiinţific trebuie să treacă printr-un proces de evaluare colegială. Abia după ce parcurge acest proces, el poate fi făcut public şi diseminat – aceasta este, în esenţă, logica demersului ştiinţific. Al doilea principiu, la fel de important: atunci când ai o instituţie subordonată alteia, trebuie să fie clar de la început cine sunt autorii unui astfel de demers. Un demers ştiinţific poate fi asumat în nume propriu de către un cercetător, poate fi asumat sub egida unei instituţii – cu menţiunea explicită că opinia este personală –, sau poate fi asumat direct de către instituţie, printr-un document oficial, cu antet. Acestea sunt două principii fundamentale. De multe ori nu au fost suficient de clare în activităţile anterioare ale colegilor de la Institutul de Ştiinţă şi Educaţie – fostul Teatrul de Cercetare, cum era numit înainte. Nu reproşez nimănui nimic, nu cred că a fost rea intenţie, dar trebuie să înţelegem că regulile s-au schimbat. Şi aceste două principii – care funcţionează peste tot – trebuie aplicate şi de noi”, a adăugat ministrul.
Ministrul Educaţiei a anunţat, de asemenea, că a fost numită Comisia pentru Planurile-cadru propuse spre pilotare. „În acest moment avem reglementările şi comisia. Nu este o comisie de evaluare, ci una de consultanţă, care îi va sprijini pe cei care doresc să implementeze aceste planuri-cadru, astfel încât să flexibilizăm curriculumul în unităţile noastre şcolare”, a menţionat el.
„Acestea sunt cele mai importante lucruri care au avut loc de la începutul mandatului. Să vedem cum va fi adoptată şi promulgată legea fiscal-bugetară, legată de primul pachet. Dacă reuşim să o implementăm într-un mod acceptabil, ne putem întoarce la cele 10 reforme din raport – reforme care ne pot ajuta să avem un sistem de educaţie mai bun, atât pentru elevi, cât şi pentru studenţi”, a concluzionat ministrul.
