Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunţă, marţi seară, că toate cele cinci grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă, iar trei dintre ele vor continua să funcţioneze până în 2023, după ce s-a ajuns la un acord cu Comisia europeană în acest sens. Pentru grupurile Rovinari 6 şi Turceni 4 se caută soluţii pentru perioada de după august 2026.
”Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă! După ce am obţinut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia şi conducerea companiei”, a transmis, marţi seară, ministrul Energiei.
Bogdan Ivan precizează că a analizat paşii următori pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi protejarea locurilor de muncă.
Până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcţioneze:
- Rovinari 4 – 310 MW
- Rovinari 5 – 310 MW
- Turceni 5 – 310 MW
”Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare.
De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3”, a mai transmis ministrul.
Potrivit acestuia, colaborarea este esenţială, iar ”deciziile se iau împreună cu oamenii care ţin în funcţiune, zi de zi, sistemul energetic al României”.
”Tranziţia energetică trebuie să fie eficientă şi echitabilă. Doar aşa protejăm locurile de muncă, oferim stabilitate comunităţilor şi garantăm securitatea energetică a ţării”, a mai transmis Ivan.
Ivan explica, săptămâna trecută, că, pentru a obţine menţinerea funcţionării centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, a prezentat Comisiei Europene un studiu independent de şase mii de pagini. Acesta arăta că, fără aceste centrale, România ar risca 52 de ore de blackout, afectate fiind oraşe mari, dar şi compania Ford şi întregul sistem energetic naţional, în condiţiile în care ţara ar fi trebuit să facă importuri la preţuri foarte mari, care s-ar fi regăsit în facturile populaţiei.
