Cheltuielile din ultimele două luni ale anului sunt în mod tradiţional ridicate, cu investiţiile în creştere faţă de anul trecut, alimentatre de fonduri europene, dar este important ca Guvernul să anticipeze riscurile, să reacţioneze la timp şi să demonstreze că România nu mai produce surprize neplăcute în ce priveşte deficitul bugetar, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la Profit Financial.forum Ediţia a VIII-a. Pentru bugetul pe anul următor, discuţiile vor începe după Consiliul EcoFin de la jumătatea lunii noiembrie, unde România aşteaptă decizii importante referitoare la PNRR şi procedura de suspendare de fonduri europene.
“Este o luptă pe care o ducem în fiecare zi. Da, există riscuri, dar sunt riscuri pe care încercăm să le anticipăm, să le mitigăm şi încercăm să reacţionăm din timp, astfel încât să nu mai ajungem în situaţia în care să depăşim ţinta. Nu e uşor acest exerciţiu, pentru că există presiuni mari legate de spaţiu fiscal pentru investiţii, iar aici nu vorbim doar de PNRR, vorbim de întregul spectru de fonduri, vorbim de fonduri naţionale, de proiecte de investiţii care trebuie să meargă înainte, dar în acelaşi timp plăţile de la investiţii, care au crescut. Nu e o perioadă uşoară, dar este important să încheiem anul cu bine, să confirmăm şi să demonstrăm că nu mai producem surprize neplăcute în privinţa deficitului. Important de spus, pentru că am auzit în spaţiu public multe afirmaţii legate de o blocare a investiţiilor. Nu, investiţiile nu sunt blocate, cresc cu aproape 10%, cu 8 miliarde, creşte inclusiv pond erea fondurilor europene în acest mix de investiţii, au crescut mai mult fondurile decât fondurile naţionale, ceea ce nu e deloc rău. Şi da, suntem conştienţi de acest risc pe ultimele două luni, care în mod tradiţional înseamnă 15-20% din total plăţi anuale”, a spus Nazare, referitor la atingerea ţintei de deficit bugetar de 8,4% pentru acest an.
Pentru a ţine sub control cheltuielile şi pentru a atinge ţinta ded deficit, Guvernul a impus limite la alocările pentru bunuri şi servicii ale instituţiilor de stat.
“Exact din acest motiv am iniţiat Ordonanţa 52 pentru plafonarea la bunuri şi servicii şi am încercat să o facem cât de devreme posibil, tocmai pentru a mitiga riscul de derapaj pe ultimele două luni. Nu o să fie uşor, chiar dacă este mare ţinta de 8,4% în continuare, dar eu cred că execuţia actuală, plus tot ceea ce mai avem în gând să facem până la finalul anului, este compatibilă cu atingerea acestei ţinte. Pentru această plafonare la bunuri şi servicii am fost criticaţi la final de an. Nu-mi place să fac plafonări, nu e deloc cel mai bun mesaj pe care l-ar aştepta primarii noştri, dar e un an foarte dificil şi îi rog să ne înţeleagă, pentru că trebuie să încheiem acest an cu bine şi să confirmăm această ţintă. Nu ne mai putem permite să avem o ţintă de deficit care să nu fie confirmată. Şi, anticipând presiunile din ulltimele două luni ale anului, am decis să luăm aceste măsuri legate de plafonările pe bunuri şi servicii pentru chestiuni care pot fi amânate pentru 2026”, a arătat ministrul.
În paralel, Ministerul Finanţelor a luat însă şi alte măsuri, pentru a sprijini autorităţile locale, cum ar fi prelungirea perioadei pentru împrumuturi din Trezorerie pentru proiectele cu fonduri UE.
Pentru proiectul de buget pe anul următor, discuţiile încep spre final de noiembrie
Procesul de consultare pentru bugetul pe 2026 nu a fost încă demarat, însă deficitul ar trebui să coboare spre 6% din PIB.
“Exact aşa cum am făcut la rectificare, nu am anunţat ţinta de la rectificare foarte timpuriu, pentru că aceste lucruri trebuie foarte temeinic discutate şi analizate. Nu am demarat efectiv procesul de consultare pe bugetul anului 2026, bănuiesc că undeva la finalul lunii noiembrie e momentul când vom face acest lucru, după ce discutăm cu toate ministerele de linie, dar tindem spre 6% şi am anunţat încă de la rectificare cele două ţinte în paralel, pentru că foarte multe din măsurile pe care le-am luat, le-am luat dozate pentru anul 2026, adresează anul 2026 mai mult decât anul 2025.
Pentru 2025 am încercat prin rectificare să acoperim cât mai mult din sumele restante sau nevoile de finanţare pe proiecte, pe PNRR, pe partea de îmbrumut, unde ştiţi foarte bine că toate bugetele erau epuizate la luna august. După rectificare reuşim să facem acest lucru, am acoperit aceste sume până la final de an, astfel încât să nu avem surprize şi să reuşim să ţinem fluxul de plăţi pentru PNRR în 2025 deschis”, a declarat Nazare.
România aşteaptă la EcoFin de pe 13 noiembrie aprobarea PNRR revizuit şi tranşarea pozitivă a procedurii care poate duce la suspendarea de fonduri UE
“Primul rând aş începe prin a spune că suntem într-o cu totul altfel de realitate faţă de ce s-a întâmplat în cursul verii. Dacă ne amintim în care era atmosfera generală legată de încrederea în România în iunie-iulie şi discuţiile din spaţiu public din iunie-iulie, legate de un posibil downgrade, pierderea calificativului de investiţii, aş prefera să ne raportăm în primul rând la acel moment, pentru că a fost un moment extrem de important, a fost o cumpănă pentru România pe care am reuşit să o trecem cu bine. Avem astăzi patru evaluări consecutive din partea agenţiilor de rating cu menţinerea ratingului, două evaluări în Consiliul Europene, prima în iulie, şi din toate mesajele pe care au fost transmise şi evaluările atât ale agenţiilor cât şi ale comisiei, suntem pe drumul cel bun”, a spus ministrul.
La mijlocul lunii noiembrie, în Consiliul EcoFin ar urma să fie aprobată revizuirea PNRR, dar şi clarificată situaţia procedurii care poate duce la pierderea de fonduri UE de către România. Procedura a fost declanşată la începutul acestei veri, pentru lipsa de acţiune în stabilizarea finanţelor statului, dar înainte ca Guvernul nou instalat să adopte pachetel de măsuri bugetare.
“Ne aşteaptă un Consiliu extrem de important în această lună, pe 13 noiembrie, un Consiliu extrem de important în care avem două lucruri extrem de relevante. Primul este aprobarea formală a PNRR-ului renegociat, mult aşteptată, de care avem nevoie pentru a putea să translatăm toate proiectele care au fost prioritizate în PNRR. Şi, în al doilea rând, o primă evaluare în procedura de deficit excesiv, a întregilor măsuri, pachetul 1, pachetul 2 şi tot ansamblul de măsuri pe care le-am adoptat. Deci, practic, în acest Consiliu se va face această analiză a situaţiei financiare a României, iar eu am mare încredere că, în urma acestei analize, vom avea un rezultat bun, pozitiv, şi că acesta se va reflecta în elucidarea, tranşarea situaţiei legate de suspendarea fondurilor europene, care era un alt pericol extrem de important prin care am trecut astă vară. Mă aştept ca scrisoarea, întreaga procedură prin care Consiliu a informat Parlamentul European asupra situaţiei economice a României şi procedura, practic, declanşată în Parlament, în urma acestei evaluări pe care ECOFIN-ul o va face, suspendarea fondurilor să fie tranşată definitiv pentru 2026, ca reacţie la măsurile adoptate de România în această perioadă. Acesta este un mesaj pe care l-am mai dat, că perspectiva de a avea fonduri europene suspendate nu mai este de actualitate şi e foarte important că e un mesaj de încredere pentru 2026. 2026 va fi anul PNRR, va trebui să ne concentrăm extrem de mult pe absorpţia PNRR-ului”, a declarat Nazare.
