Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, vine cu declaraţii după anunţul privind intrarea României în recesiune tehnică şi spune că, în ciuda contextului dificil traversat anul trecut, economia României continuă să crească. Potrivit acestuia, economia României va creşte şi în 2026, cu cel puţin 1%, aceasta este atât prognoza autorităţilor, cât şi a marilor instituţii internaţionale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Mai mult, el subliniază că România nu este într-o criză economică, iar definiţia statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. Nazare mai spune că datele INS de vineri arată o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric şi al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României.
”România menţine o creştere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilităţii bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false. Am analizat cu atenţie datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spaţiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric şi al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spaţiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanţă chiar şi în condiţii de stress”, spune Nazare, pe Facebook.
Mai mult decât atât, economia României va creşte şi în 2026 – cu cel puţin 1%, adaugă el.
”Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituţii internaţionale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaţionali o fac deja. Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecţii după ani de creştere accelerată pe consum”,afirmă ministrul Finanţelor.
Dar România nu este într-o criză economică, subliniază acesta.
”Definiţia statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – şomaj în creştere accelerată, scădere puternică a producţiei, prăbuşire a investiţiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetineşte, dar nu se contractă. Astfel, faţă de informaţiile alarmiste propagate cu atâta uşurinţă în spaţiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări fireşti a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare”, declară Nazare.
În 2024, anumite episoade de creştere economică au fost obţinute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă şi a generat presiuni suplimentare asupra finanţelor publice.
”De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB şi în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% şi cu -0,4%, faţă de trimestrele anterioare. Am traversat cu toţii un an de corecţii necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanţele publice, menţinând ratingul de ţară, protejând fondurile europene şi am creat bazele unei creşteri sănătoase, bazate pe investiţii – nu pe datorie şi consum excesiv”, mai afimă el.
În acelaşi timp, conform ministrului:
– investiţiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea şi în perioada următoare;
– exporturile susţin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%);
– şomajul se menţine la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piaţa muncii;
– depozitele populaţiei în bănci cresc – semn de stabilitate şi de prudenţă.
”Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiţii şi sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiţii, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanţare modernă şi stimulente reale pentru investiţii. Direcţionăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie şi resurse strategice şi susţinem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung”, afirmă acesta.
Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală, spune Nazare.
”Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar creşte costurile de finanţare, ar pune presiune pe ratingul de ţară şi ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de pieţe. Disciplina bugetară este condiţia stabilităţii, nu obstacolul creşterii. După 35 de ani de tranziţie, instabilitate şi şocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susţinută de investiţii, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, declară el.
România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 486,793 miliarde lei preţuri curente, mai mic cu 0,2% – în termeni reali – faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III 2024, potrivit datelor transmise de INS pe 9 ianuarie 2026.
Recesiunea tehnică este definită ca o scădere a PIB-ului real ajustat sezonier pe parcursul a două trimestre consecutive, faţă de perioadele imediat anterioare.
Seria ajustată sezonier
”În trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%”, arată datele INS.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
Serie brută
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%. În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,6%.
