Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a transmis marţi Preşedintelui Nicuşor Dan propunerile pentru numirea în funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public. Cristina Chiriac este propunerea pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ioan-Viorel Cerbu, pentru procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Codrin-Horaţiu Miron, pentru şefia DIICOT.
Ministerul Justiţiei anunţă că, potrivit art. 148 alin. (1),(3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Ministrul Justiţiei, domnul Radu Marinescu, a înaintat astăzi Preşedintelui României propunerile de numire în funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public.
Propunerile sunt:
- Cristina CHIRIAC – funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- Marius VOINEAG – funcţia de procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- Ioan-Viorel CERBU – funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Marinela MINCĂ – funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Marius-Ionel ŞTEFAN – funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Codrin-Horaţiu MIRON – funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Alex Florin FLORENŢA – funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI – funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Ministerul Justiţiei arată că marţi s-au desfăşurat noile interviuri în cadrul procedurii de selecţie a procurorilor în vederea formulării către Preşedintele României a propunerilor de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, exclusiv cu acei candidaţi care au primit aviz negativ, respectiv procuror Cristina CHIRIAC, procuror Marinela MINCĂ şi procuror Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI.
În cadrul interviurilor au fost avute în vedere şi aspectele reţinute în avizele Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări între Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, şi ceilalţi membri ai Comisiei de interviu. În vederea consolidării transparenţei şi a încrederii publice în procedura de selecţie a procurorilor pentru funcţii de conducere de rang înalt, Ministerul Justiţiei publică principalele elemente avute în vedere în procesul de evaluare a candidaţilor intervievaţi astăzi.
”Demersul se înscrie în cadrul angajamentelor asumate de România în procesul de cooperare cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, având ca obiectiv alinierea procedurilor naţionale la standardele internaţionale privind obiectivitatea, integritatea şi responsabilitatea decizională în numirea procurorilor cu funcţii manageriale”, arată ministerul Justiţiei.
În urma analizei candidaturilor prin prisma celor precizate mai sus, Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a hotărât continuarea procedurii cu privire la următorii candidaţi: procuror Cristina CHIRIAC, pentru ocuparea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
”Pentru continuarea procedurii cu privire la acest candidat, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte Proiectul de management a evidenţiat, în mod explicit, o abordare sistemică a Ministerului Public, având în vedere atât structurile specializate, cât şi parchetele nespecializate, cu identificarea unor disfuncţionalităţi reale şi a unor direcţii concrete de intervenţie. Candidata a detaliat modul în care obiectivele propuse derivă din experienţa profesională acumulată la nivelul parchetelor nespecializate, DIICOT şi DNA, demonstrând o cunoaştere aplicată a mecanismelor de funcţionare şi a nevoilor reale ale sistemului. Totodată, corelarea dintre viziunea strategică şi măsurile operaţionale a fost clar evidenţiată prin propunerea unor instrumente concrete de coordonare, monitorizare şi eficientizare, ceea ce confirmă că direcţiile de acţiune nu sunt formulate abstract, ci rezultă dintr-o analiză reală şi aprofundată a contextului instituţional. Prin urmare, susţinerea potrivit căreia candidata nu ar cunoaşte realităţile Ministerului Public nu se confirmă în mod obiectiv, fiind contrazisă de conţinutul proiectului şi de clarificările oferite în cadrul interviului”, spune ministerul.
MInisterul menţionează că parcursul profesional al doamnei procuror, care include activitate în cadrul parchetelor nespecializate, DIICOT şi DNA, a presupus o interacţiune constantă cu toate nivelurile Ministerului Public, inclusiv cu parchetele nespecializate, oferind o perspectivă integrată asupra funcţionării sistemului.
”Candidata a detaliat modul în care această experienţă i-a permis să înţeleagă specificul operaţional şi nevoile acestor structuri, precum şi să identifice măsuri concrete de sprijin şi eficientizare. În ceea ce priveşte atribuţiile administrative, inclusiv calitatea de ordonator de credite, acestea au fost abordate în cadrul proiectului de management prin propuneri clare privind planificarea resurselor, optimizarea utilizării acestora şi întărirea funcţiilor de control şi coordonare, aspecte care ţin de rolul managerial al funcţiei şi nu de o experienţă strict tehnică anterioară. Doamna procuror a evidenţiat faptul că exercitarea eficientă a atribuţiilor de conducere presupune tocmai utilizarea adecvată a specialiştilor existenţi la nivelul instituţiei, fără a substitui rolul decizional al conducătorului. Stabilirea obiectivelor şi a priorităţilor rămâne un atribut esenţial al procurorului general, iar sprijinul compartimentelor de specialitate reprezintă un instrument necesar pentru fundamentarea deciziilor, în concordanţă cu bunele practici manageriale De asemenea, recunoaşterea unor aspecte punctuale ce necesită aprofundare nu constituie o deficienţă, ci reflectă o abordare realistă şi responsabilă, bazată pe deschiderea către completarea informaţiilor şi pe utilizarea mecanismelor instituţionale existente. Experienţa profesională acumulată la nivelul structurilor centrale ale Ministerului Public conferă candidatei capacitatea de a integra rapid aceste elemente în procesul decizional”, explică ministerul.
În plus, Chiriac a clarificat că asumarea unei poziţii trebuie realizată în limitele cadrului legal şi cu respectarea rolului constituţional al Ministerului Public, evitând exprimarea unor opinii speculative sau care ar putea fi percepute ca ingerinţe în sfera de competenţă a altor autorităţi. Această abordare nu denotă ezitare, ci o înţelegere matură a responsabilităţii funcţiei şi a impactului public al declaraţiilor formulate.
”Totodată, capacitatea de asumare a deciziilor nu se reduce la formularea unor răspunsuri categorice în cadrul interviului, ci se reflectă în coerenţa acţiunilor manageriale şi în modul de exercitare a atribuţiilor în concret. Or, din ansamblul proiectului şi al clarificărilor oferite ulterior, rezultă că doamna procuror deţine această capacitate. Secţia pentru procurori a interpretat soluţia propusă de candidată referitoare la accesul procurorilor la aplicaţia ECRIS a instantelor ca fiind una minimalistă şi ca reflectând o lipsă de asumare a leadership-ului. O asemenea apreciere nu valorifică însă natura complexă a problemei şi distribuţia competenţelor instituţionale în acest domeniu”, se arată în comunicat.
Candidata a nuanţat faptul că soluţiile privind accesul la aplicaţiile informatice ale instanţelor nu pot fi impuse unilateral la nivel central, ci presupun o cooperare instituţională reală între parchete şi instanţe, inclusiv prin mecanisme funcţionale la nivel local. Această abordare nu denotă lipsă de viziune, ci dimpotrivă, reflectă o înţelegere corectă a limitelor de competenţă şi a necesităţii unor soluţii sustenabile, construite pe colaborare interinstituţională.
Totodată, candidata a evidenţiat că rolul procurorului general este de a stabili cadrul necesar şi de a stimula astfel de demersuri, inclusiv prin dialog instituţional la nivel central, fără a exclude iniţiativele locale care pot genera soluţii rapide şi adaptate realităţilor concrete. Prin urmare, leadership-ul nu se manifestă exclusiv prin impunerea unor măsuri uniforme, ci şi prin facilitarea unor mecanisme eficiente de cooperare.
”Din răspunsurile oferite în cadrul interviului, precum şi din proiectul de management depus, reiese clar că doamna procuror abordează o viziune sistemică asupra Ministerului Public şi identifică priorităţi strategice fundamentale. Astfel, prioritatea privind intensificarea luptei împotriva corupţiei este susţinută de o serie de măsuri concrete: creşterea eficienţei structurii de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie, valorificarea sistematică a instrumentelor digitale şi tehnice pentru identificarea şi blocarea avantajelor economice obţinute din infracţiuni, precum şi consolidarea procedurilor de monitorizare a performanţei structurilor specializate. Acestea sunt măsuri operaţionale, implementabile şi evaluabile, care vizează direct obiectivul menţionat. În plus, doamna procuror a arătat că adoptarea acestor măsuri nu depinde exclusiv de nivelul central, ci implică coordonarea cu toate parchetele, prin stabilirea unor mecanisme instituţionale clare de implementare şi monitorizare. Doamna procuror Cristina Chiriac a oferit răspunsuri clare şi concrete, demonstrând viziune strategică şi capacitate managerială. În mod concret, candidata a exemplificat modul în care experienţa dobândită în cadrul DNA şi DIICOT a fost transpusă în măsuri de eficientizare şi coordonare a structurilor parchetelor, arătând cum obiectivele generale ale PÎCCJ se traduc în planuri operaţionale aplicabile”, subliniază ministerul.
În cazul procurorului Marinela MINCĂ, pentru ocuparea uneia dintre funcţiile de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru continuarea procedurii cu privire la acest candidat, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, că observaţia Secţiei de procurori privind presupusa lipsă de cunoaştere concretă a realităţilor DNA nu reflectă ansamblul proiectului de management şi experienţa doamnei procuror Marinela Mincă.
”Proiectul demonstrează cunoaştere clară şi aprofundată a fluxurilor operaţionale, mecanismelor instituţionale şi vulnerabilităţilor structurale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Experienţa profesională acumulată, inclusiv în funcţii de conducere, asigură capacitatea de a identifica şi gestiona realităţile operaţionale ale DNA. Analiza SWOT inclusă în proiect identifică riscurile persistente — supraîncărcarea personalului, fluctuaţiile de resurse, modificările legislative — şi propune măsuri concrete şi implementabile, reflectând o înţelegere aplicată şi realistă a instituţiei. Abordarea strategică prezentată de doamna procuror depăşeşte simplele descrieri punctuale, oferind un cadru operaţional sustenabil pentru prioritizarea şi implementarea soluţiilor. Prin urmare, menţinerea propunerii iniţiale pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se fundamentează pe competenţele demonstrate, experienţa profesională relevantă şi capacitatea de a operaţionaliza viziunea managerială”, precizează Ministerul Justiţiei.
Analiza SWOT realizată de doamna procuror Marinela Mincă identifică gradul insuficient de ocupare a schemei de personal ca punct slab al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar planul de management propune mecanisme generale pentru optimizarea resursei umane, cum ar fi clarificarea responsabilităţilor, evaluarea obiectivă a personalului, formarea profesională continuă şi motivarea personalului.
De asemenea, planul de management al doamnei procuror Marinela Mincă propune măsuri operaţionale pentru eficientizarea procesului penal şi consolidarea probatoriului, ceea ce contribuie direct la menţinerea ratelor în limite acceptabile, inclusiv în intervalul de referinţă european de 5-15%.
”Planul de management include coordonarea strânsă cu Biroul de investigaţii financiare, monitorizarea dosarelor şi stabilirea responsabilităţilor pentru fiecare caz, ceea ce constituie baza pentru o recuperare eficientă a produsului infracţional. Măsurile propuse nu se limitează la simpla existenţă a unui birou, ci prevăd valorificarea informaţiilor colectate pentru decizii concrete, identificarea fluxurilor de capital, aplicarea sechestrului pe active lichide şi prioritizarea cazurilor cu risc ridicat de nerecuperare. Această abordare demonstrează capacitatea de integrare a analizei strategice cu acţiuni operaţionale şi adaptarea măsurilor la resursele şi structura instituţională a DNA. Prin urmare, menţinerea propunerii iniţiale este justificată, deoarece candidata a demonstrat înţelegerea funcţiei şi capacitatea de a implementa soluţii concrete pentru creşterea eficienţei recuperării prejudiciului, asigurând atât coerenţa deciziilor strategice, cât şi rezultatele operaţionale”, se menţionează în comunicat.
Miniterul mai arată că, deşi Secţia pentru procurori a apreciat că preocuparea pentru Strategia Naţională Anticorupţie 2026-2030 nu a fost exprimată detaliat în cadrul interviului, planul de management al procurorului Marinela Mincă include elemente de aliniere strategică şi operaţională cu obiectivele acestei strategii.
”Abordarea planului vizează coordonarea activităţii interne a DNA cu obiectivele naţionale anticorupţie, astfel încât priorităţile instituţiei să contribuie direct la consolidarea statului de drept şi la respectarea angajamentelor României în procesul de aderare la OCDE. Aceasta presupune anticiparea etapelor, stabilirea responsabilităţilor, monitorizarea rezultatelor şi implementarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor strategice. Planul de management al doamnei procuror Marinela Mincă integrează principiile şi obiectivele Strategiei Naţionale Anticorupţie printr-o abordare managerială care prioritizează implementarea şi monitorizarea măsurilor instituţionale. Candidata a evidenţiat deja zonele critice identificate de evaluările internaţionale, demonstrând capacitatea de a corela activitatea DNA cu cerinţele OCDE. Protecţia avertizorilor de integritate şi digitalizarea, inclusiv mecanismele de steaguri roşii în achiziţii publice, fac parte din planul strategic de implementare a controlului intern şi optimizarea fluxurilor instituţionale, astfel încât DNA să asigure eficienţa şi transparenţa activităţii. Menţionarea activităţii Biroului de investigaţii financiare ca punct forte vizează, în mod justificat, capacitatea acestuia de a desfăşura activităţi specializate de identificare şi urmărire a fluxurilor financiare, aspect esenţial în instrumentarea cauzelor de corupţie. Pe de altă parte, gradul redus de recuperare efectivă a produsului infracţional nu poate fi atribuit exclusiv performanţei acestui birou, fiind influenţat de o serie de factori externi, precum durata procedurilor judiciare, dificultăţile de executare silită, transferul bunurilor către terţi sau lipsa unor mecanisme eficiente de valorificare a acestora. Prin urmare, acest aspect este corect evidenţiat ca punct slab la nivel sistemic, fără a infirma eficienţa operaţională a structurii menţionate”, subliniază ministerul.
În cadrul celui de-al doilea interviu de la Ministerul Justiţiei, candidata a formulat puncte de vedere cu privire la problematica prescripţiei răspunderii penale din perspectiva incidenţei Deciziilor Curţii Constituţionale, care au generat dezbateri complexe în practică şi în doctrină.
O asemenea conduită analitică reflectă o atitudine responsabilă, în acord cu exigenţele funcţiei de procuror, care impun reţinere şi echilibru în exprimarea unor opinii pe teme sensibile, cu potenţial impact asupra unor cauze concrete.
”De asemenea, trebuie avut în vedere că funcţia vizată implică nu doar capacitatea de a formula opinii, ci şi discernământul de a aprecia momentul şi cadrul adecvat pentru exprimarea acestora. În ceea ce priveşte asumarea unei viziuni manageriale complexe, planul conţine soluţii strategice realiste, orientate spre consolidarea eficienţei instituţionale şi îmbunătăţirea rezultatelor operaţionale, chiar dacă nu toate acestea au fost detaliate exhaustiv în cadrul interviului. Eventualele ezitări sau formulări sintetice în timpul interviului nu pot fi interpretate drept lipsă de competenţă, ci reflectă limitele inerente unui cadru de prezentare orală sub presiune”, mai spune MJ.
În cazul procurorului Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI pentru ocuparea uneia dintre funcţiile de procuror-şef adjunct ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru continuarea procedurii cu privire la acest candidat, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, că analiza proiectului de management şi răspunsurile oferite în cadrul interviului au confirmat că acesta are o înţelegere solidă a priorităţilor strategice ale DIICOT şi a măsurilor necesare pentru implementarea acestora.
”Deşi Secţia pentru procurori a apreciat că există „vulnerabilităţi substanţiale” în proiect, observaţiile sunt în mare parte subiective şi nu reflectă modul în care planul a fost adaptat pentru aplicabilitate concretă, fapt demonstrat prin explicaţiile detaliate oferite în cadrul interviului. Domnul procuror a clarificat structura planului, a explicat cum analiza SWOT se corelează cu obiectivele operaţionale, a prezentat exemple concrete de aplicare a funcţiilor de management şi a detaliat modul în care instrumentele SMART şi PCM vor fi folosite pentru monitorizarea activităţii pe toate palierele. Astfel, proiectul nu reprezintă doar o structură formală, ci un plan aplicabil, fundamentat pe experienţa managerială şi operaţională a candidatului, care asigură creşterea eficienţei Direcţiei în toate domeniile de competenţă, inclusiv priorităţile legate de criminalitatea organizată, terorism, trafic de persoane şi infracţiuni economico-financiare”, arată ministerul.
”Proiectul de management al candidatului abordează în mod strategic provocările legate de ocuparea posturilor şi motivarea procurorilor, chiar dacă acestea nu sunt detaliate exhaustiv la nivel operaţional. Identificarea gradului redus de ocupare şi menţionarea efectelor prelungirii delegărilor reflectă o înţelegere realistă a vulnerabilităţilor instituţionale şi a impactului acestora asupra insituţiei. Instrumentele concrete de recrutare, precum managementul volumului de activitate, predictibilitatea sarcinilor, sprijinul logistic sau prioritizarea cauzelor, fac parte din etapa de implementare a planului managerial. Proiectul oferă cadrul strategic necesar pentru acestea, iar transpunerea în acţiuni verificabile este o etapă firească ce urmează după adoptarea direcţiilor generale şi a obiectivelor propuse.De asemenea, utilizarea instrumentelor SMART şi PCM la nivel strategic nu trebuie confundată cu lipsa de aplicabilitate; acestea stabilesc cadrul metodologic pentru urmărirea progresului, iar detalierea indicatorilor şi a măsurilor concrete are loc în faza operaţională, în funcţie de resurse şi contextul instituţional. Proiectul detaliază clar obiectivele de consolidare a competenţelor personalului şi dezvoltarea procedurilor de lucru adaptate noilor tipologii infracţionale, incluzând elemente de cooperare internaţională, standarde probatorii şi instruire tehnică. Domnul procuror a demonstrat, atât în interviu, cât şi în proiect, că are o înţelegere operaţională a domeniului şi capacitatea de a implementa măsuri concrete pentru creşterea performanţei Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, incluzând prioritizarea şi specializarea structurilor competente, fără a pune în pericol autonomia procurorului de caz”, spune ministerul.
De asemenea, răspunsurile candidatului privind specializarea şi procedurile de lucru subliniază, de fapt, abordarea orientată spre dezvoltarea capabilităţilor şi eficientizarea proceselor, fără a restrânge autonomia procurorilor sau flexibilitatea necesară reacţiei rapide în domenii tehnice. Această metodă reflectă înţelegerea necesităţii unui echilibru între standardizare, cooperare interinstituţională şi dezvoltarea competenţelor operaţionale, în conformitate cu atribuţiile funcţiei de procuror-şef adjunct al DIICOT.
”Propunerea se bazează pe experienţa profesională solidă a domnului procuror şi pe identificarea unor direcţii strategice realiste pentru DIICOT. În cadrul interviurilor susţinute atât în faţa comisiei, cât şi în faţa Secţieipentru procurori, candidatul a arătat în mod clar înţelegerea mecanismelor de coordonare, control şi monitorizare, inclusiv în cazurile cu risc reputaţional, demonstrând capacitatea de a aplica soluţii concrete, verificabile şi adaptabile. Prin urmare, propunerea de numire rămâne justificată, deoarece candidatul a dovedit competenţa concretă necesară pentru exercitarea funcţiei de procuror-şef adjunct al DIICOT, în conformitate cu atribuţiile critice şi cu cerinţele de responsabilitate managerială şi reputaţională”, mai arată Ministerul Justiţiei în comunicat.
