„Este evident că reprezentanţii magistraţilor au o poziţie defensivă sau, mă rog, ofensivă, în sensul protejării unui anumit statut şi, repet, atâta timp cât păstrăm dialogul în termeni civilizaţi de discuţie sau chiar de controversă loială între puterile statului, acest lucru este firesc într-o democraţie, unde opiniile pot să difere. Important este să nu depăşim o limită care ţine, evident, şi de civilizaţia comportamentului, şi de firescul relaţiilor dintre puteri. În ceea ce priveşte poziţia mea, nu pot, sub nicio formă, să susţin că aceste propuneri ar avea intenţia de a destabiliza sistemul de justiţie, pentru că ele sunt nişte propuneri care invită la un dialog”, a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, în emisiunea România Politică, de la Prima News.
Ministrul a arătat că aceste propuneri constituie o bază de plecare pentru nişte discuţii şi pot deveni, apoi — în măsura în care acest dialog va contura o finalitate — un proiect de lege.
Potrivit lui Radu Marinescu, dacă se va opta pentru o soluţie legislativă de tip parlamentar, în momentul de faţă coaliţia a comunicat clar că există voinţa politică de a se face reforma pensiilor de serviciu.
Potrivit ministrului, această reformă referitoare la pensiile de serviciu are două coordonate: pe de o parte, necesitatea atragerii fondurilor europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unde a fost redeschis un jalon care vizează pensiile de serviciu – iar magistraţii beneficiază şi ei de astfel de pensii; pe de altă parte, există aspecte legate de justiţie socială şi echitate, care reflectă un deziderat al societăţii – acela ca toate categoriile profesionale să tindă către o vârstă de pensionare uniformă, respectiv vârsta standard din România.
„Coaliţia a înscris în programul său de guvernare obiectivul trecerii la vârsta standard de pensionare. Domnul prim-ministru a prezentat public un set de propuneri, iar domnul preşedinte, ieri, în conferinţa de presă, a enunţat un principiu foarte corect – cel al dialogului –, deoarece finalitatea, adică un proiect de lege sau o soluţie legislativă, poate fi atinsă, aşa cum a subliniat de fiecare dată inclusiv Comisia Europeană, în privinţa statutului magistraţilor, doar prin dialog între puterile statului”, a menţionat el. Ministrul a precizat că vineri urmează un dialog cu preşedintele, în exercitarea atribuţiei sale de mediator.
Urmează discuții cu Nicușor Dan
„În toată această ecuaţie, sunt legitime şi poziţiile exprimate de reprezentanţii magistraţilor”, a adăugat ministrul, anunţând că la discuţiile cu preşedintele Nicuşor Dan vor participa şi reprezentanţii CSM, precum şi cei ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Referitor la absenţa sa de la prezentarea propunerii făcute de premierul Ilie Bolojan, ministrul Justiţiei a declarat că „îşi va exercita rolul instituţional în momentul şi în contextul în care va fi vorba despre un proiect de lege întocmit în mod procedural, iniţiat de Ministerul Justiţiei sau, eventual, în calitate de coiniţiator al unui astfel de proiect”.
”Trebuie să funcţionăm într-o paradigmă a statului de drept, a coerenţei şi a limitelor instituţionale. Ministrul Justiţiei nu poate ieşi public să-şi asume anumite chestiuni decât în măsura în care Ministerul Justiţiei este instituţia care le iniţiază. Acest lucru nu constituie sub nicio formă – aşa cum, din păcate, au existat unele interpretări – o respingere sau o încercare de a desubstanţializa propunerile domnului prim-ministru. (…) Ministrul Justiţiei face parte din coaliţia de guvernare, susţine reforma şi, în măsura în care coaliţia va stabili formula legislativă finală pentru această reformă, va acţiona în conformitate cu obligaţiile sale instituţionale”, a completat el.
Radu Marinescu a dat asigurări că „nu există niciun fel de disensiune, niciun fel de respingere a reformei din partea sa, în calitate de ministru al Justiţiei”. „Ministerul Justiţiei pledează – şi este firesc să o facă – pentru legalitate, pentru constituţionalitate şi pentru respectarea principiilor care derivă din legislaţia naţională şi europeană. Ministerul Justiţiei nu poate susţine altceva, deoarece este garantul statului de drept în exercitarea funcţiei sale”, a mai spus el.
