În România, fiecare tonă de material reciclat are potenţialul de a fi transformat în noi produse, fără a mai fi nevoie de exportul acestora în alte ţări pentru procesare. Dacă am valorifica toate resursele reciclabile pe plan intern, am putea stimula industriile locale, spune Mircea Fechet.
„Toate materialele reciclabile ar trebui să fie transformate în alte bunuri tot în România. Dacă vorbim de plastic şi PET, avem în Buzău o fabrică care proceseză o cantitate semnificativă din PET-urile recuperate. În schimb, dacă vorbim de sticlă reciclabilă, din păcate, în momentul de faţă ea merge în Polonia sau Ungaria. Ne-am propus să identificăm o sursă de finanţare la nivel guvernamental pentru a putea atrage o investiţie în România pentru procesarea sticlei. Este o industrie cu valoare adăugată mare, care presupune investiţii foarte mari şi costuri de operare foarte mari. Cred că existenţa unei astfel de facilităţi de procesare a sticlei ar închide bucla circularităţii despre care vorbim atât de des”, a spus Mircea Fechet la conferinţa ZF ESG 2024, conform Mediafax.
Alte declaraţii:
♦ Sistemul de Garanţie-Returnare. În septembrie am reuşit să recuperăm 81% din ambalajele puse pe piaţă în luna respectivă, în creştrere faţă de luna august când recuperarea a ajuns la 78%. Până în prezent avem șapte centre în ţară, în care activează 120 de lucrători. 1.100 de şoferi transportă materialul reciclabil.
♦ Industria atrage finanţări pentru a-şi mări capacitatea de producţie. Investiţii în reciclarea PET-ului în reciclarea sticlei. Este important ca orice politică este adoptată, să existe întotdeauna o evaluare a modului în care măsura respectivă se reflectă în mediul de afaceri.
♦ Ar fi bine să luăm în calcul şi producerea altor bunuri în România precum vata bazaltică, termopanele de ultimă generaţie, elemente care reduc factura la energia electrică sau la gaze.
♦ Dacă ne referim la finanţări în sectorul apă-canal, în România există cel puţin patru surse de finanţare – o finanţare din PNRR, una din fostul POIM, o finanţare naţională prin programul Anghel Saligny şi mai nou din AFN. Însă problema nu este finanţarea, ci faptul că aceste proiecte avansează foarte greu.
♦ La păduri, avem o ţintă finală pentru 2026 de 26.000 de hectare şi o ţintă intermediară pentru Cererea de plată 5 de 6.000 de hectare. Pentru programul de împăduriri, în acest moment avem contracte semnate pentru 7.800 de hectare, care urmează să fie împădurite în acest sezon. Este un progres bun, dar ţinta finală ridică îngrijorări.
♦ O să avem 350 de puncte de monitorizare video, care vor folosi AI, şi care vor putea în timp real să interogheze SUMAL-ul (sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilităţii materialelor lemnoase). Suntem în prin proces de execuţie a acestui proiect. Nu avem programe întârziate.
