„Nu ne rămâne decât să lămurim lucrurile în ce ne priveşte şi să înţelegem că nu suntem într-un stadiu final pur şi simplu de reincriminări, de condamnări, există reveniri”, a afirmat Hurezeanu.
„Nu există deocamdată o singură poziţie definitivă, să zicem, sau o poziţie, pur şi simplu, a Statelor Unite faţă de România. Există mai multe intervenţii, aşa cum aţi observat la sfârşitul săptămânii trecute, pe platforma conferinţei de securitate de la Munchen, unde preşedintele J. D. Vance a avut această intervenţie care a stârnit multe semne de întrebare, multă nemulţumire.
Era vorba acolo de situaţia electorală din România, de situaţia pre-electorală, dacă vreţi, din Germania, de valorile europene puse sub semnul îndoielii de către preşedintele Trump, de felul în care se comunică în democraţiile pe care domnia sa le consideră fragile în Europa”, a declarat, luni, Emil Hurezeanu, la Digi24, întrebat în legătură cu poziţionarea SUA faţă de România, relatează News.ro.
Ministrul român de Externe a spus că multe din afirmaţii „aveau mai degrabă o legătură cu o sensibilitate, uşor de înţeles, a noii administraţii americane, faţă de problema alegerilor libere şi posibil manipulate sau contrazise de realitate”.
„Administraţia Trump a trecut, ea însăşi, mai demult, prin aceste probleme şi cred că există o altfel de sensibilitate. Nu ne rămâne decât să lămurim lucrurile în ce ne priveşte şi să înţelegem că nu suntem într-un stadiu final pur şi simplu de reincriminări, de condamnări, există reveniri. De altfel, fiecare dintre militarii americani a avut o partitură distinctă.
Secretarul de stat Rubio a vorbit în alţi termeni, n-a exclus posibilitatea integrării, implicării în procesul de pace a ţărilor care şi până acum au contribuit la efortul de război din Ucraina, deci şi a europeanilor. Generalul Kellogg, pe care l-am văzut chiar la începutul reuniunii de la München, joia trecută, care este un vechi şi bun cunoscător al situaţiei din ţara noastră, unul din promotorii cooperării militare şi în zona de securitate româno-americane, ne-a încurajat, susţinând sau revenind cu încurajări mai vechi, înainte de instalarea administraţiei Trump”, a declarat Hurezeanu.
Ministrul a spus că generalul Kellog consideră România „un aliat puternic, esenţial pe plancul estic”.
„O poziţie asemănătoare a avut-o şi astăzi, după o reuniune la sediul alianţei nord-atlantice, la Bruxelles, unde, înainte de întâlnirea propriu-zisă cu ambasadorii tuturor ţărilor aliate, a ţinut să aibă o conversaţie separată cu ambasadorii României, Poloniei şi ţărilor baltice. În discuţia extinsă, cu toţi cei 33 de ambasadori, importanţa flancului estic pentru alianţă şi pentru relaţiile transatlantice a avut un loc distinct în declaraţia comună”, a mai spus Emil Hurezeanu.
Declerația lui JD Vance
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat vineri guvernele europene pentru ceea ce a descris drept cenzurarea libertăţii de exprimare şi a oponenţilor lor politici, evitând în acelaşi timp în mare măsură problema modului de soluţionare a războiului din Ucraina, relatează Reuters, conform News.ro.
Vance s-a adresat liderilor politici europeni, cadrelor militare şi diplomaţilor în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, surprinzând audienţa prin respingerea riscului de interferenţă politică rusească în Europa, adoptând o poziţie similară cu cea a preşedintelui american Donald Trump, care a denunţat afirmaţiile agenţiilor de informaţii americane potrivit cărora Rusia ar fi intervenit în favoarea sa în alegerile din 2016.
Vance a adoptat un ton conflictual, acuzându-i pe politicienii europeni de ceea ce el a numit o teamă faţă de propriul popor şi i-a avertizat că adevărata ameninţare la adresa democraţiei lor nu vine din Rusia sau China.
„Ameninţarea care mă îngrijorează cel mai mult în privinţa Europei nu este Rusia, nu este China, nu este niciun alt actor extern. Ceea ce mă îngrijorează este ameninţarea din interior, retragerea Europei de la unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtăşite cu Statele Unite ale Americii”, a declarat Vance.
Viitorul Ucrainei s-a aflat în fruntea agendei de la Munchen după o convorbire telefonică între Trump şi liderul rus Vladimir Putin în această săptămână, în care aceştia s-au angajat să colaboreze pentru a pune capăt conflictului, însă Vance nu a abordat subiectul.
În schimb, el a spus că Bruxelles-ul a închis reţelele de socializare din cauza conţinutului instigator la ură şi a criticat Germania pentru ceea ce a descris ca fiind raiduri împotriva propriilor cetăţeni pentru postarea de comentarii anti-feministe, Suedia pentru condamnarea unui activist creştin şi Regatul Unit pentru regresul privind drepturile religioase.
Un reporter Reuters aflat într-una dintre sălile laterale unde mai mulţi delegaţi l-au putut asculta pe Vance a declarat că oamenii păreau uimiţi şi nu au aplaudat.
VANCE A CRITICAT ANULAREA ALEGERILOR DIN ROMÂNIA
Vance a menţionat în special anularea alegerilor din decembrie din România, scrutin anulat de instanţa supremă a ţării după acuzaţii de amestec al Rusiei, respingând îngrijorările legate de dezinformare drept „cuvinte urâte din era sovietică”.
Dacă candidaţi cu teama propriilor votanţi, America nu poate face nimic pentru voi”, a spus Vance.
„Puteţi crede că este greşit ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influenţa alegerile. Noi cu siguranţă credem asta. O puteţi condamna chiar şi pe scena mondială. Dar dacă democraţia voastră poate fi distrusă cu câteva reclame digitale de 100.000 de dolari din partea unei ţări străine, atunci ea nu a fost foarte puternică la început”, a mai afirmat Vance.
Vance a pus sub semnul întrebării sprijinul şi finanţarea de către Washington a ceea ce a fost prezentat ca o apărare a democraţiei şi un sprijin pentru Ucraina în numele valorilor comune.
„Dar când vedem instanţe europene care anulează alegeri şi înalţi funcţionari care ameninţă să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menţinem la un standard suficient de ridicat”, a spus el.
CONSTERNARE DUPĂ DISCURSUL LUI VANCE
Potrivit Politico, discursul a provocat consternare la Munchen, unde asistenţa se aştepta la unele clarificări cu privire la recentele comentarii confuze ale administraţiei americane referitoare la încheierea unui acord de pace în Ucraina, la opiniile sale privind Rusia şi la retragerea trupelor americane din Europa.
„O nebunie”, a fost reacţia fostului ambasador al Statelor Unite la NATO, Ivo Daalder. „Nu este genul de limbaj la care te-ai aştepta în secolul XXI şi cu siguranţă nu din partea vicepreşedintelui SUA la cea mai importantă conferinţă de securitate din Europa”, a declarat el .
Daalder a precizat că Vance a ratat, de asemenea, ocazia de a explica poziţia echipei Trump cu privire la discuţiile cu Rusia despre Ucraina. „Tot ce a spus este că noi credem că ar trebui să existe o pace la un moment dat şi asta este tot. Problema teritoriilor şi a frontierelor, problema garanţiilor de securitate, problema sancţiunilor şi a viitorului lor, problema sprijinului pentru Ucraina şi a viitorului său nu au fost menţionate deloc.”
Discursul vicepreşedintelui american a stârnit critici în Europa. „Atacul lui Vance asupra democraţiei europene de la Munchen, răstălmăcind în mod pervers limbajul democraţiei, nu ar trebui să lase nicio îndoială că scopul acestei administraţii este de a distruge UE şi democraţiile sale liberale”, a declarat Nathalie Tocci, director al think tank-ului Istituto Affari Internazionali.
În replică la discursul lui Vance, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat la conferinţă: „Dacă l-am înţeles corect, el compară părţi ale Europei cu regimuri autoritare. Acest lucru nu este acceptabil”.
Dar nu toţi au găsit discursul atât de contestabil. Elon Musk, consilierul miliardar al lui Trump, a fost extaziat, postând pe X: „Make Europe Great Again! MEGA, MEGA, MEGA”.
Un diplomat european l-a aplaudat pe Vance, calificând discursul său drept unul „foarte puternic”. „Multora nu le va plăcea. Mulţi vor fi în tăcere de acord cu el, dar vor alege să nu o exprime. Au existat standarde duble în ceea ce priveşte modul în care instituţiile UE au abordat procesul democratic în diferite ţări europene”.
Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia, a declarat că Vance a diagnosticat greşit problema. El a spus că este greşit să se considere cenzura drept cea mai mare problemă cu care se confruntă Europa. „El crede că este cenzura, eu cred că este Rusia şi mulţi oameni de aici cred că este Rusia”.
Discursul lui Vance vine la capătul unei săptămâni de confuzie şi frustrare în Europa, după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, a surprins aliaţii spunând că Ucraina nu se poate întoarce la graniţele de dinainte de invazie şi a exclus o viitoare aderare a Ucrainei la NATO.
