„Au fost înrolate în acest program vreo 186 de maternităţi, dintre cele 230 care există în România. În mod evident, trebuie să reluăm şi cred că ar trebui să extindem acest program inclusiv prin instruirea celor care fac screeningul auditiv”, a afirmat ministrul la Conferinţa „Ziua Mondială a Auzului: Tratarea şi prevenirea surdităţii în România – realizări şi perspective” .
În opinia sa, este necesară realizarea unei baze de date, un registru naţional, iar resursele alocate pentru protezarea auditivă să răspundă necesităţilor reale, pe de o parte, şi, pe de altă parte, să finanţeze traninguri pentru personalul implicat în realizarea screeningului.
„Este nevoie şi de resursă umană calificată să fie disponibilă la Institutul de Fonoaudiologie sau în alte unităţi sanitare care au astfel de capabilităţi”, a arătat Rafila.
Potrivit acestuia, problema nu este numai una medicală, ci şi de inserţie socială, de dezvoltare, de evoluţie a copiilor care au nevoie de protezare auditivă, dar ţine şi de grija ulterioară pentru ca evoluţia lor să fie firească.
Rafila a menţionat că registrul naţional ar putea să fie la Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. „Prof. Dr. Dorin Hociotă”, fie la Institutul National pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu – Rusescu”