România, aflată într-o situație comparabilă, a înregistrat în primele trei luni ale anului 2025 un deficit bugetar de 43,6 miliarde de lei (echivalentul a 9,5 miliarde de dolari), adică 2,3% din PIB. Ambele țări se confruntă cu cele mai ridicate costuri medii de finanțare din Uniunea Europeană, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetele deja tensionate.
În cazul Ungariei, deficitul cumulat în primele patru luni ale anului a depășit 2,9 trilioane de forinți (aproximativ 8 miliarde de dolari), cel mai mare nivel înregistrat vreodată în această perioadă, potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Economiei. Doar în luna aprilie, deficitul a fost de 376 miliarde de forinți.
„A avut loc o înghețare semnificativă a unor elemente din buget, ceea ce dovedește capacitatea politicii fiscale de a reacționa rapid”, a declarat Kornél Kisgergely, secretar de stat în Ministerul Economiei, pentru publicația Portfolio. Oficialul nu a precizat, însă, ce tipuri de cheltuieli au fost suspendate.
În România, costurile cu dobânzile au crescut cu 64% în primul trimestru din 2025 — un ritm de peste șase ori mai mare decât cel al veniturilor din taxe. Această dinamică indică o presiune severă asupra echilibrului fiscal și riscă să pună în pericol obiectivele de consolidare bugetară.
Guvernul condus de Viktor Orbán a majorat recent țintele de deficit pentru acest an și pentru 2026, determinând agenția S&P Global Ratings să reducă perspectiva ratingului de țară, aflat deja la limita inferioară a categoriei „investment grade”. Agenția a avertizat asupra riscului unor cheltuieli excesive în perioada preelectorală, având în vedere apropierea alegerilor parlamentare din 2026.
Kornél Kisgergely a respins acuzațiile privind o eventuală relaxare bugetară cu scop electoral, susținând că autoritățile de la Budapesta trebuie să reacționeze la un mediu economic global imprevizibil.
Evoluția economică a Ungariei rămâne incertă. Deși guvernul prevede o creștere de 2,5% în 2025, consiliul bugetar al țării a avertizat că această estimare este posibil prea optimistă, în condițiile în care produsul intern brut s-a contractat în primul trimestru.
Pe fondul tensiunilor fiscale și al scăderii încrederii investitorilor, moneda națională s-a depreciat cu 0,5% față de euro, ajungând la 405,88 forinți pentru un euro — cea mai slabă performanță în rândul piețelor emergente în ziua de 13 mai.
