Securitatea a fost întotdeauna unul dintre principalele motive pentru care Moldova a dorit să adere la Uniunea Europeană. Acum, ţara susţine că poate contribui, la rândul său, la sporirea securităţii UE, scrie POLITICO.
„Aderarea Moldovei este adesea descrisă ca o garanţie de securitate pentru ţara noastră – şi chiar este”, a declarat pentru POLITICO Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul Moldovei pentru integrare europeană. „Dar este, în egală măsură, o investiţie strategică în propria securitate a Europei”, a adăugat ea.
Situată între România şi Ucraina, la marginea estică a blocului, această mică ţară est-europeană a devenit un teren de testare pentru războiul hibrid al Rusiei – dar şi pentru cele mai bune modalităţi de a-l contracara, notează POLITICO.
„Aducem ceva unic la masa negocierilor”, a declarat pentru POLITICO Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate naţională al preşedintei Maia Sandu. „Cunoştinţe dobândite cu greu şi soluţii testate pe teren împotriva ameninţărilor hibride ruseşti”, a precizat el.
Guvernul moldovean acuză Moscova că a desfăşurat campanii de interferenţă electorală la scară largă şi eforturi de destabilizare înaintea voturilor cheie din 2024 şi 2025. Acesta afirmă că tacticile Kremlinului au variat de la cumpărarea de voturi la atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice şi la utilizarea fermelor de troli pentru a răspândi dezinformare. Moscova a negat că ar fi intervenit în alegeri.
Ţara este „cobaiul” pentru tacticile pe care Moscova le foloseşte în alte părţi, arată Olga Roşca, consilier pentru politică externă şi afaceri europene al preşedintei Moldovei, Maia Sandu. „Alegerile sunt cea mai uşoară poartă de intrare pentru Rusia”, subliniază ea.
Moldova a desfiinţat, de asemenea, o reţea transfrontalieră care instruia tineri şi tinere în tabere secrete din Bosnia şi Serbia pentru a desfăşura presupuse operaţiuni de destabilizare susţinute de Rusia în Franţa şi Germania. Participanţilor li s-a predat cum să piloteze drone, să manipuleze dispozitive incendiare şi să se sustragă forţelor de ordine în timpul protestelor, potrivit unei investigaţii POLITICO.
Secrieru spune că Moldova a împărtăşit lecţiile învăţate din combaterea cu succes a Kremlinului cu „statele membre ale UE care se confruntă cu alegeri în acest an şi în anul următor”.
„Moldova a testat şi a implementat cu succes, prin încercări şi erori, contrastrategii”, a spus el. „Putem împărtăşi experienţa în combaterea finanţării ilicite, a dezinformării, în domeniul securităţii cibernetice şi al protejării integrităţii proceselor electorale”, precizează consilierul Maiei Sandu.
Ungaria organizează săptămâna viitoare un scrutin pe care Moscova şi Bruxelles-ul îl consideră esenţial pentru a determina dacă ţara se va înclina spre Moscova sau se va apropia mai mult de UE. Anul viitor, se aşteaptă ca Franţa, Italia, Spania şi Polonia să organizeze alegeri.
Autorităţile franceze afirmă că au detectat campanii de dezinformare de nivel redus, susţinute de Rusia, înaintea alegerilor municipale din martie. Acestea au avertizat asupra unui risc ridicat de interferenţă în alegerile prezidenţiale de anul viitor. Campaniile de dezinformare şi alte operaţiuni de război hibrid sunt susceptibile să favorizeze mişcările populiste, inclusiv Rassemblement National, de extremă dreapta, care se află în fruntea sondajelor şi care a fost, de-a lungul timpului, prietenoasă faţă de Rusia.
Într-un document transmis oficialilor UE la scurt timp după alegerile parlamentare din Moldova de anul trecut şi consultat de POLITICO, guvernul a susţinut că drumul către aderarea la UE este îngust. Victoria partidelor pro-europene de anul trecut a oferit „o fereastră de oportunitate”, se arată în document. „Cu toate acestea, eşecul de a o exploata şi de a consolida victoria poate duce la o schimbare masivă către populişti, ceea ce ar favoriza interesele Rusiei. La rândul său, acest lucru va avea consecinţe de securitate de anvergură pentru regiune”, a avertizat guvernul de la Chişinău.
Maia Sandu a făcut un tur al capitalelor UE pentru a pleda în favoarea admiterii ţării sale în blocul european. UE a legat cererea de aderare a Chişinăului de cea a Kievului, iar negocierile oficiale cu ambele ţări sunt blocate din cauza opoziţiei prim-ministrului ungar Viktor Orbán faţă de aderarea Ucrainei.
Într-un discurs ţinut miercuri în faţa parlamentului leton, Maia Sandu a prezentat integrarea Moldovei ca o chestiune de „coerenţă strategică”, argumentând că lăsarea unor ţări precum a sa în afara blocului ar fi un cadou pentru Kremlin. „O Europă care ia în serios propria securitate trebuie să ia în serios şi vecinătatea sa estică”, a spus ea. „Nu poate sprijini Ucraina cu o mână, în timp ce cu cealaltă lasă naţiunile democratice în zone gri. Şi nu poate avertiza cetăţenii săi cu privire la forţele care lucrează pentru a-i diviza, în timp ce lasă acele forţe ca ei să fie o ţintă uşoară chiar în afara graniţelor sale”, a explicat şefa statului moldovean.
