Moody’s a decis să menţină ratingul suveran al Franţei, însă a scăzut perspectiva la negativă”, un răgaz în toiul negocierilor bugetului, potrivit ministrului Economiei, Roland Lescure, care arată necesitatea unui ”compromis” asupra bugetului, relatează AFP.
Agenţia a menţinut ratingul Aa3 – datorie de calitate bună -, după ce agenţiile concurente Fitch, la 12 septembrie, şi S&P Global, săptămâna trecută, au scăzut cu un nivel ratingul, la A+, adică o datorie de calitate medie superioară.
Toate subliniază instabilitatea politică după dizolvarea Adunării Naţionale, în iunie 2024, care afectează finanţele publice franceze şi paralizează ăarţial două motoare de creştere economică – cononsumul gospodăriilor şi investiţiile.
Guvernul francez estimează de-acum o creştere economică de 0.7% în 2025 şi de 1% în 2026.
Moody’s subliniază că schimbarea perspectivei ratingului său ”reflectă riscuri tot mai mari ale unei slăbiri a instituţiilor şi guvernanţei Franeţi” şi ”un recul parţial al eformelor structurale”.
Ea relevă riscul ”unei fragmentări de durată a periajului politic al ţării”, care ar putea ”dăuna funţcionării instituţiilor”, cu Guverne ”care să continue să întâmpine dificultăţi în obţinerea unei majorităţi parlamentare”.
”NECESITATE ABSOLUTĂ”
Ministrul francez al Economiei şi Finanţelor Roland Lescure a ”luat act” imediat de această decizie, anunţată vineri, care, în opinia sa ”arară necesitatea absolută a construirii unui drum colectiv către un compromis bugetar”.
Guvernul, se arată într-un comunicat al Bercy transmis AFP, ”rămâne hotărât să menţină obiectivul unui deficit de 5,4% din PIB anunţat în 2025 şi să continue o traiectorie ambiţioasă de reducere a deficitului public, care poate reveni la 3% din PIB în 2029, păstrând creşterea”.
Discutarea proiectului legii finanţelor (PLF) din 2026 a început vineri după-amiază, în hemiciclul Adunării Naţionale, iar Partidul Socialist (PS, centru-stânga), care a obţinut suspendarea reformei pensiilor, ameninţă din nou cu un vot de cenzură dacă nu obţine măsuri în vederea unei taxări mai mari a celor bogaţi.
În aprilie, Moody’s anunţa că ”o întoarcere în urmă în refome ca (…) reforma pensiilor” este un criteriu de bază al ratingului.
Franţa are în prezent cel mai mare deficit în zona euro, cea mai mare datorie publică ca volum, de aproape 3.500 de miliarde de euro, şi a treia în zonă ca procent din PIB, după Grecia şi Italia.
