Pianista Alina Bercu, care revine după 20 ani pe scena Ateneului Român, va susţine un recital din seria “Moştenitorii României muzicale” în 17 februarie.
Născută în 1990, Alina Bercu a debutat în concert cu orchestra la doar 9 ani; în urmă cu 20 ani era considerată un copil-minune, o muziciană cu o capacitate artistică şi tehnică de invidiat. La 16 ani a plecat la studii în Germania, stabilindu-se apoi în această ţară şi revenind din ce în ce mai rar pe scenele româneşti. Însă pe 17 februarie 2026, la doar câteva zile după ce împlineşte 36 ani, Alina Bercu revine cu un recital-eveniment pe scena Sălii Mari a Ateneului Român, transmis în direct de Radio România Muzical, înregistrat de TVR Cultural şi propus către European Broadcasting Union (EBU).
Pentru acest recital-eveniment, Alina Bercu a ales un program spectaculos, reunit sub titlul “Tablouri în lumini şi umbre”, o adevărată călătorie sonoră în lumi sonore care-i sunt familiare şi foarte bine individualizate, sub semnul virtuozităţii. În primul rând, Enescu, cu evocatoarea Pavană din Suita op. 10, apoi El Albaicin din Suita Iberia de Isaac Albeniz, un opus strălucitor, cunoscut pentru dificultăţile tehnice pe care le presupune.
În 1905, Fritz Kreisler publica două dintre cele mai cunoscute miniaturi ce-i poartă semnătura: “Bucuria dragostei” şi “Suferinţa dragostei” pentru vioară şi pian, lucrări pe care în mod deliberat celebrul compozitor-virtuoz al viorii le-a atribuit lui iniţial lui Joseph Lanner, cunoscut pentru valsurile sale. Abia în 1910 Fritz Kreisler a recunoscut paternitatea deja celebrelor Liebesleid şi Liebesfreud. În 1931, Serghei Rahmaninov a realizat propria-i transcripţie pentru aceste miniaturi, şi cum Rahmaninov era un virtuoz al pianului, aceste noi piese impresionează atât prin eleganţa expresiei, cât şi prin pasajele de virtuozitate pe care le aduce – un nou prilej pentru Alina Bercu de a-şi etala deosebitele calităţi tehnice şi expresive.
Venind spre contemporaneitate, programul recitalului aduce muzica unui pianist exceptional al timpului nostru, turcul Fazil Say, autorul lucrării Black Earth, în care recunoaştem ecouri ancestrale familiare nouă.
Turul de forţă presupus de recitalul Alinei Bercu se încheie cu o suită foarte cunoscută, Tablouri dintr-o expoziţie de Modest Musorgski, însă nu în versiunea original pentru pian, ci în aranjamentul spectaculos realizat de pianistul Vladimir Horowitz în 1951.
“Tablouri în lumini şi umbre” – un concept ieşit din comun al unui pianiste originare din România, aflată în vârf de carieră, care se bucură să revină acasă.
Alina Bercu: “Este o bucurie şi o onoare pentru mine să revin pe scena Ateneului Român după atâţia ani. Mă bucur nespus că am ocazia să prezint un program atât de drag mie – intim, dar în acelaşi timp strălucitor şi maiestuos. Am ales aceste lucrări încercând să creez atmosfere şi sonorităţi diverse, evocând dimensiuni estetice foarte diferite. În acelaşi timp sunt convinsă de faptul că lumea muzicii clasice se află într-un moment de transformare, în care publicul gustă din ce în ce mai mult programele experimentale şi neconvenţionale şi apreciază combinaţii de lucrări nonconformiste. Acest program ales de mine are la bază aceste convingeri; este aşadar un program care combină lucrări din repertoriul clasic cu altele bazate pe efecte sonore speciale. Le mulţumesc din inimă organizatorilor şi sponsorilor pentru invitaţie şi aştept cu mare bucurie să ne revedem la Sala Mare a Ateneului Român pe 17 februarie 2026!”
Biletele pentru recitalul din 17 februarie sunt disponibile la casa de bilete şi pe site-ul Filarmonicii George Enescu. https://oveit.com/hub/event/mostenitorii-romaniei-muzicale-W3ABbWnL
Pianista Alina Elena Bercu
Născută în Câmpina, România, Alina Bercu este o pianistă de renume internaţional, caracterizată prin rafinament sonor, sensibilitate muzicală şi o prezenţă scenică puternică. Şi-a început studiile de pian alături de prof. dr. Stela Drăgulin şi şi-a continuat formarea academică în Germania cu prof. Grigory Gruzman la Universitatea de Muzică “Franz Liszt” din Weimar şi prof. Wolfgang Manz la Universitatea de Muzică din Nürnberg. În paralel, a studiat muzica de cameră cu prof. Michael Sanderling şi prof. Angelika Merkle la Universitatea de Muzică din Frankfurt.
Activitatea sa concertistică se desfăşoară în Europa, America şi Asia, concertând în unele dintre cele mai prestigioase săli de concert din lume, printre care Carnegie Hall, Tonhalle Zürich, Mariinsky Theatre, Opera de Stat din Viena, Tonhalle Düsseldorf, Prinzregententheater München, Die Glocke Bremen, Auditorium Roma, Laeiszhalle Hamburg, Ateneul Român, Sala Mare a Palatului etc.
A apărut ca solistă alături de orchestre de prestigiu, precum Orchestra Filarmonicii din Viena, Orchestre de Chambre de Lausanne, Musikkollegium Winterthur, Camerata Zürich, Filarmonica din Bremen, Mozart Orchester Hamburg, Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Simfonică din Düsseldorf etc.
Pe lângă activitatea concertistică internaţională, Alina Bercu este profund implicată în iniţiative sociale şi culturale. A susţinut numeroase concerte caritabile şi de binefacere în Indonezia, România şi Ţările de Jos, sprijinind copiii aflaţi în dificultate, precum şi instituţii artistice şi culturale.
Înregistrările sale au fost apreciate la nivel internaţional. CD-ul său cu lucrări de Schubert şi Brahms, realizat împreună cu violonistul Ilian Garnetz, a fost distins cu Golden Label şi Clé d’Or. De asemenea, a fost invitată în numeroase emisiuni de radio şi televiziune, printre care NBC (SUA), ARTE, medici.tv, Radio Suisse Romande, Eurovision şi Radio Bremen.
Între 2018 şi 2020 a ocupat funcţia de profesor asistent la Universitatea de Muzică “Franz Liszt” din Weimar. Din 2020 îşi continuă activitatea pedagogică la Academia Internaţională “Phoenixsee” din Dortmund, Germania.
Alina Bercu este laureată a numeroase concursuri internaţionale, printre care Premiul I şi Premiul Publicului la “Steinway & Sons International Piano Competition”, Medalia de Aur şi Premiul I la “World Piano Competition Cincinnati (SUA)”, precum şi distincţii la concursurile “Clara Haskil”, “ZF Musikpreis”, “European Piano Contest Bremen” şi “Premio Trio di Trieste”. De asemenea, a primit premii speciale din partea Ministerului Afacerilor Externe al României şi Radio România Cultural (2006) pentru contribuţiile sale artistice şi culturale.
Critica de specialitate descrie interpretările sale drept „fascinante, cu un sunet catifelat şi culori sonore strălucitoare” (Klassiek Centraal), „remarcabile din punct de vedere stilistic” (Abend Zeitung) şi „briliante din punct de vedere tehnic şi muzical” (Luxemburger Wort).
Proiectul “Moştenitorii României muzicale”
Organizat de Radio România Muzical, cu suportul financiar Rotary Club Pipera, proiectul s-a dezvoltat în ultimii ani în două direcţii. Prima dintre acestea îşi propune să-i aducă pe scene prestigioase româneşti pe tinerii şi excepţionalii muzicieni ai României, artişti care desfăşoară o importantă activitate în străinătate, dar pe care publicul românesc are şansa de a-i asculta prea rar acasă. Recitalurile din acest proiect se adresează unui public larg, cu un repertoriu accesibil şi cu o durată de o oră, fără pauză.
Din 2018 şi până în prezent au avut loc 24 de concerte şi recitaluri: violoncelistul Andrei Ioniţă, violonista Ioana Cristina Goicea, violoncelistul Valentin Răduţiu, pianiştii Florian Mitrea, Adela Liculescu, Axia Marinescu sunt doar câţiva dintre protagonişti. Sub egida aceluiaşi proiect, au apărut şi patru albume la Editura Casa Radio, cuprinzând evoluţii din recitaluri.
A doua direcţie de dezvoltare este bursa “Moştenitorii României muzicale”. În 2020, Radio România Muzical şi Rotary Club Pipera au iniţiat şi bursa “Moştenitorii României muzicale”, pentru tineri muzicieni cu vârste între 16 şi 24 ani. Câştigători ai bursei în valoare de 4000 euro au fost pianistul Cadmiel Boţac (2020), violoncelistul Cornelius Zirbo (2021), pianista Kira Frolu (2022), pianistul Nil Mladin (2023), violoncelistul Jan Sekaci (2024), violoncelista Sofia Blându (2025). Finaliştii care s-au remarcat în competiţia pentru bursa “Moştenitorii României muzicale” au beneficiat şi de numeroase alte beneficii profesionale: recitaluri, concerte, înregistrări, reprezentare în competiţii internaţionale, la propunerea membrilor juriului, un număr de 40 evenimente în decurs de 5 ani.
