Moţiunea simplă împotriva ministrului Dragoş Pîslaru a fost respinsă, luni, de Senat, înregistrându-se doar 42 de voturi ”pentru” şi 73 de voturi ”contra”. Ministrul Investiţiilor a declarat, la dezbaterea moţiunii, că estimarea realistă este că România, pentru cererile 3 şi 4, va încasa 3 miliarde de euro şi, dacă astea nu sunt rezultate, atunci nu ştie ce se mai poate cere de la MIPE şi de la guvernul actual.
”Vă spun cu mândrire şi onoare, şi ar trebui să ne bucurăm cu toţi, am salvat toată suma nerambursabilă alocată României, 13,57 miliarde de euro.Am reuşit să simplificăm planul, aducând claritate şi predictibilitate. Am simplificat major PNRR, reducând numărul de jaloane şi ţinte, de la 518 la 385. Am crescut reeficienţa şi realismul planului, am eliminat proiectele care existau doar pe hârtie, fără ordine de începere sau şantiere pornite, şi ne-am concentrat pe investiţiile mature, cu şanse reale de a fi terminate, până la august 2026”, a spus ministrul în plenul Senatului, la dezbaterea moţiunii.
Pîslaru a arătat că au reuşit, astfel, să contribuie direct la reducerea deficitului bugetar.
”Din componenta de împrumut, cea care adaugă la deficit, am extras cele mai mature şi avansate investiţii şi le-am mutat în componentea de grant, la bani rambursabili. Astfel, proiecte majore, cum ar fi autostrada Moldovei, A 7, sau spitale, acum sunt finanţate în grant, cea mai mare parte. (..) Care este rezultatul matematic, foarte important: Dacă în octombrie 2025 doar 29% din sumele cheltuite proveneau din granturi, după renegocierea condusă de mine am crescut această sumă la 47,78% din valoarea planului”, a mai spus el.
Ministrul Investiţiilor a anunţat că în anul 2025, din totalul plăţilor pentru investiţii, 71% din banii care au plecat spre beneficiary au fost din bani nerambursabili.
”În acest moment, vă reconfirm că avem o valoare de PNRR de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 granturi. Până în prezent, România a încăsat 10,7 miliarde de euro pe cererile de plată 1, 2 şi o cerere 3 care a fost suspendată. Şi să vorbim deschis. În momentul de faţă, avem în discuţie 4 cereri de plată, acestea sunt toate cererile pe care le avem pe PNRR”, a subliniat Pîslaru.
El a menţionat că cererea de plată numărul 3 este cea care a generat cele mai mari emoţii.
”Era deja depusă la momentul preluării mandatului meu, era vorba de 809 milioane de euro care au fost suspendaţi de către Comisia Europeană, din cauza a patru jaloane neîndeplinite. Şi aici intervine succesul uriaş al acestui guvern şi al acestei majorităţi parlamentare. Pentru că, da, trebuie să vă felicit, cel mai greu jalon din cererea 3, cel privind reforma pensiilor speciale, a fost în sfârşit închis”, a spus el.
Dragoş Pîslaru a mai spus că, chiar dacă termenul iniţial a fost depăşit, a pregătit o pledoarie legală excepţională.
”Cu această argumentaţie depusă la Bruxelles sperăm să recuperăm mult peste jumătate din cele 231 de milioane de euro care erau suspendate. Trăgând linie, obiectivul meu pe cererea 3 este ca mai mult de jumătate din banii suspendaţi, adică peste 400 de milioane de euro, să fie recuperaţi. Răspunsul final de la Comisie va veni până la sfârşitul acestei luni”, a arătat el.
Pîslaru a mai spus că cererea de plată 4, în valoare de 2,62 milioarde de euro, pe care a putut să o depună imediat după reviziunea PNRR, este cea pe care se concentrează astăzi cel mai mult.
”După adoptarea bugetului, pe care sper că o să o avem cât mai repede, închidem jalonul legat de bugetarea verde, iar plata este aşteptată la finalul acestei luni, confirmarea părţii de către Comisie. Estimarea realistă este că România, pentru cererile 3 şi 4, va încasa 3 miliarde de euro şi dacă astea nu sunt rezultate, atunci nu ştiu exact ce putem să mai cerem de la MIPE şi de la guvernul actual”, a subliniat Dragoş Pîslaru.
Opoziţia a depus o moţiune simplă împotriva ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la Senat, cu titlul: ”Dragoş Pîslaru, tehnocratul lui Cioloş şi ministerul fără rezultate”.
–>
