Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) afirmă, în motivarea admiterii contestaţiei în anulare formulată de omul de afaceri Nelu Iordache, că instanţa de apel nu a analizat incidenţa prescripţiei răspunderii penale pentru două infracţiuni pentru care fusese condamnat la închisoare. Astfel, CAB explică faptul că instanţa nu a analizat aspectele care ar fi putut determina o soluţie de încetare a procesului penal, iar acest fapt reprezintă o eroare de procedură.
Curtea de Apel Bucureşti notează, în motivare, că trebuie apreciat dacă la data pronunţării deciziei contestate era împlinit termenul de prescripţie.
”Din interpretarea textelor legale şi a deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezentate mai sus, Curtea apreciază că trebuie analizat, în cazul contestatorului, dacă la data pronunţării deciziei contestate era împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale şi dacă instanţa de apel a analizat incidenţa prescripţiei pentru următoarele: infracţiunea de delapidare, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (…); infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, prin deturnare de fonduri comunitare, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (…)”, se arată în motivare.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti precizează că infracţiunea de delapidare este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
”Potrivit art. 154 alin. 1 lit. c din Codul penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile ale căror limită de pedeapsă este cuprinsă între 5 şi 10 ani este de 8 ani şi a început să curgă la 1 noiembrie 2012 şi s-a împlinit la data de 31.10.2020, adică anterior datei de 08.09.2021, când a fost pronunţată decizia contestată”, a transmis sursa citată.
Magistraţii au arătat că infracţiunea de deturnare de fonduri comunitare, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, se pedepseşte cu închisoarea între 1 an şi 6 luni şi 7 ani şi 6 luni.
”Potrivit art. 154 alin. 1 lit. c din Codul penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile ale căror limită de pedeapsă este cuprinsă între 5 şi 10 ani este de 8 ani şi a început să curgă la 29.08.2011 şi s-a împlinit la data de 28.11.2019, adică anterior datei de 08.09.2021, când a fost pronunţată decizia contestată”, se mai arată în motivare.
Curtea de Apel Bucureşti notează că instanţa de apel nu a analizat incidenţa prescripţiei răspunderii penale pentru cele două infracţiuni.
”Examinând considerentele deciziei penale nr. nr. 936/A din 08.09.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, (…), Curtea constată că instanţa de apel nu a analizat incidenţa prescripţiei răspunderii penale pentru cele două infracţiuni descrise mai sus, astfel că ne aflăm în prezenţa unei omisiuni a instanţei de a se pronunţa cu privire la incidenţa unei cauze de încetare a procesului penal, omisiune ce reprezintă o eroare de procedură, în acest caz instanţa neanalizând aspectele ce ar fi putut determina o soluţie de încetare a procesului penal”, au mai afirmat magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.
Ei au explicat şi motivul pentru care au respins argumentaţia procurorului de şedinţă că, prin admiterea contestaţiei în anulare, s-ar crea o lex tertia.
”În ceea ce priveşte susţinerea reprezentantului Ministerului Public, potrivit căreia, prin admiterea contestaţiei în anulare, s-ar crea o lex tertia, Curtea apreciază că este nefondată, în condiţiile în care, aşa cum se poate observa din decizia contestată, legea penală favorabilă a fost apreciată ca fiind Codul penal în vigoare şi nu vechiul cod penal. De asemenea, aşa cum s-a precizat în paragrafele anterioare, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022, poate analiza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel nu a dezbătut şi nu a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul de faţă. De asemenea, nici existenţa autorităţii de lucru judecat nu mai poate fi ridicată, în condiţiile în care aceasta excepţie a fost deja analizată la momentul admiterii în principiu a contestaţiei în anulare”, se mai arată în motivare.
Omul de afaceri Nelu Iordache a ieşit, vineri seară, din Penitenciarul Rahova, după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a admis contestaţia în anulare în dosarul în care acesta fusese condamnat, în toamna anului 2021, la 11 ani şi 9 luni de închisoare pentru deturnare de fonduri europene, cu un prejudiciu de 1,2 miliarde de lei. Instanţa a constatat că în cazul a două dintre infracţiuni a intervenit prescripţia faptelor penale.
